- Scrisoare către José Manuel Barroso

Către: Reprezentanţa Comisiei Uniunii Europene in Romania

Strada Vasile Lascăr 31, Cod 020492, București

În atenția: Domnului José Manuel Barroso

Președinte al Comisiei Europene

Domnule José Manuel Barroso,

Permiteți-mi să mă prezint: Sunt unul dintre cele 7,45 milioane de romani, cetățeni europeni, care au votat împotriva regimului prezidențial Traian Băsescu.

În ţara mea, s-a declanșat în mod legal şi constituțional, în luna iulie 2012, procedura de suspendare a președintelui în funcție (fac abstracţie de la faptul că cetăţenii români au certitudinea că, Băsescu Traian, a ajuns preşedinte prin fraudarea masivă a alegerilor prezidenţiale din 2009 şi prin aservirea instituţiilor statului ca Parchetul General, DNA, CCR, etc., dovada fiind neanchetarea celor peste 12 000 de plângeri, sesizări şi reclamaţii privind alegerile prezidenţiale din 2009). Parlamentul a votat în ședința reunită a camerelor suspendarea președintelui, conform art.95 din Constituție, cu avizul consultativ al Curții Constituționale privind propunerea de suspendare din funcție. În acest sens, s-a stabilit data referendumului 29.07.2012.

La întâlnirea din 12 iulie, dintre dumneavoastră şi premierul Victor Ponta, în plina procedură de suspendare, ați solicitat premierului român aplicarea urgentă a 11 măsuri:

1. Prima pe lista dumneavoastră este abrogarea Ordonanței de Guvern nr 38/2012 pentru restabilirea puterii Curții Constituționale, iar astfel aceasta instituție (aservită lui Băsescu Traian) să poată verifica deciziile luate de Parlament.

În privința primei cerințe referitoare la solicitarea dumneavoastră de abrogare a Ordonanței 38/2012, consider că aceasta pune în inferioritate participarea cetățeanului la elaborarea actului legislativ. Ea este o modificare de ordin legislativ iar legiuitorul este suveran în a o modifica sau abroga fără a aduce atingere prevederilor constituționale.

2. Abrogarea OUG 41 pentru restabilirea regulii ca refendumul pentru demiterea Președintelui să fie validat prin participarea a 50% + 1 din populația aflata pe listele electorale.

Este fără precedent echivoc, impunerea întrunirii unui cvorum pentru demiterea președintelui de peste 50% din numărul celor înscriși în listele electorale permanente şi este cea mai gravă măsura impusă cu scopul de a deturna opțiunea votului popular. Aceasta contravine Constituției României şi nu a fost aplicată în nici o altă ţară europeană pentru a cărei Constituție prevede instituția suspendării președintelui sau pentru validarea Tratatului Uniunii Europene. Într-o asemenea situație, un punct de reper nu poate fi decât expertiza furnizată de Comisia Europeană pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția) căreia Consiliul Europei i-a solicitat un aviz pentru cazul în speță şi ne poate oferi soluția unică a situației. Recomandarea făcuta de către aceasta în Codul de bune practici şi în materie de referendum este ca niciun fel de hotărâre să nu fie luată prin cvorum.

3. Excluderea folosirii de ordonanțe de urgentă pentru decizii care afectează instituțiile fundamentale ale statului de drept sau Constituția, dacă nu sunt situații urgente.

Va rugăm să explicați de ce Guvernele anterioare ale PDL nu au avut aceasta restricție şi de câte ordonanțe de urgenţă am avut parte, inclusiv legi trecute prin asumarea răspunderii şi chiar fraudă de către guvernele respective, fără dezbaterea parlamentară sau publică. Printre acestea sunt legile prin care

ne-au fost reduse, abuziv şi împotriva statului de drept, pensiile şi salariile negociate legal, pensionarii au fost jefuiţi sistematic timp de 16 luni cu 5,5% din toată pensia, etc. şi faptul cum CEDO a dat decizii care nu au fost aplicate, prin care aceste drepturi au fost restabilite.

4. Evitarea folosirii selective a Monitorului Oficial pentru publicarea de acte normative care să folosească obiectivelor politice şi evitarea nepublicării anumitor decizii judiciare.

Vă semnalez dle Barroso, că România are o reglementare foarte clară cu privire la publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, Legea 24/2000 definește procedura de publicare oficială.

De asemenea, premiza de la care s-a plecat este greșită şi ea califică recomandarea ca aducând atingere suveranității naționale. Competenţele Curții Constituționale sunt înscrise în art. 146 din Constituție şi printre ele nu se număra şi cea supusă discuției. În consecință, ea nu are valoare constituțională, nu reprezintă voința supremă populară de la care legiuitorului nu-i este permis a deroga. Textul constituțional, în urma revizuirii din 2003, conferă legiuitorului dreptul de a adăuga la competenţele constituționale ale Curții. Așa a apărut aceasta competenţă data Curții prin legea nr. 177/28.09.2010. Ea este o competenţă de ordin legislativ, legiuitorul având aceeași legitimitate suverană de a o modifica sau abroga, precum aceea de a o edicta.

5. Obligația prin care Guvernul să respecte IMEDIAT deciziile Curții Constituționale.

Conform căror prerogative impuneți aceasta măsură? De asemenea, premiza de la care s-a plecat este greșită, recomandarea dumneavoastră aducând atingere suveranității naționale. Competentele Curții Constituționale sunt înscrise în art. 146 din Constituție şi printre ele nu se numără şi cea supusa discuției. În consecința, ea nu are valoare constituțională, nu reprezintă voința supremă populară de la care legiuitorului nu-i este permis a deroga.

6. Angajarea Guvernului şi, în particular, a instituțiilor publice, să respecte independenţa justiției şi să evite criticarea deciziilor juridice.

Având în vedere că hotărârile judecătorești sunt publice, conform art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.10 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale şi art. 30 din Constituția României, oricine are dreptul să-si exprime punctul de vedere şi chiar este liber să le critice. Propuneți o limitare sau eliminarea căilor de atac împotriva acestora (adică promovaţi pumnul băgat în gură şi  DICTATURA în România)?

7. Desemnarea unui avocat al poporului care să aibă susținerea tuturor partidelor politice şi care să fie ales intr-un mod transparent.

Conform cărei reglementări formulați această solicitare? De ce numai partidele şi nu cetățeanul?

8. Să nu fie nominalizat nimeni pentru posturile de Procuror General al României şi de director al DNA în timpul președinției interimare. Pe de alta parte, Comisia mai cere o procedură publică şi transparentă, bazată pe criterii profesionale şi de integritate, pentru numirea persoanelor în aceste posturi.

Prin această măsură, ați intervenit în treburile interne ale unui stat suveran al UE, având în vedere că unul dintre procurori îşi încheiase mandatul. Ca urmare a intervenției dumneavoastră, nu s-a respectat legislația națională cu privire la numirea unui nou procuror ca urmare a expirării mandatului celui în funcţie. În caz de pasivitate sau abuz cum facem?

9. Să nu facă nici o grațiere pe durata președinției interimare.

Limitarea prerogativelor președintelui interimar în sensul de a nu graţia nici o persoană în timpul mandatului încalcă prevederile art. 94 si 98 din Constituția României conform cărora, președintele interimar, poate acorda grațiere individuală. În această perioadă ar fi putut exista cazuri care impuneau grațierea din motive umanitare, inițiate anterior şi care nu mai puteau fi finalizate. De ce această cerinţă inumană şi anticonstituţională?

10. Numirea unor miniștri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Miniștrii care au probleme de integritate să se retragă.

Avem o legislație care reglementează acest aspect, Legea nr.161/19 aprilie 2003, iar demersul dvs. este nejustificat şi fără fundament legal în baza atribuțiilor şi prerogativelor Comisiei Europene si, paradoxal, este că integritatea contestată a Președintelui Băsescu Traian nu prezintă interes pentru CE!

11. Parlamentarii care au decizii finale de incompatibilitate şi de conflict de interese sau au condamnări pentru corupție, să-si dea demisia.

Comisia Europeana nu are competenţe în a formula astfel de solicitări. Sub rezerva remedierii imediate a situației de conflict de interese, dacă aceasta a fost generată în fapt de reforma legislativă raportată la situația prezentă şi nu faţă de situația din trecut, aceasta poate fi, eventual, cerută Parlamentului UE.

Personal consider că măsurile impuse de Comisia Europeană şi de dvs. ţării mele sunt abuzive, contravin Constituției şi suveranității naționale, tratatelor Uniunii Europene şi exced atribuțiilor funcției dvs.

Eu, cetăţean al unui stat suveran, membru al Uniunii Europene, mi-am exercitat dreptul suveran de a participa la referendum şi de a-mi exprima opinia prin vot legal. Eu, alături de 85% dintre participanții la acest proces democratic, am optat numai pentru demiterea președintelui. Suveranitatea votului îmi aparține si nu poate fi confiscată de nimeni, nici măcar de dvs., domnule Barroso, președintele Comisiei Europene. Fără intervenția dvs. abuzivă, nelegală în ţara mea, eu şi societatea am fi fost, acum, într-un proces electoral de alegere a unui nou președinte LEGITIM, de relansare socială pentru o viață prosperă.

Fără încălcarea prerogativelor funcției dvs., tara mea, ar fi avut o șansă reală la remedierea efectelor măsurilor criminale de austeritate impuse abuziv de regimul Băsescu Traian, unele dintre acestea fiind măsuri unice în Uniunea Europeană (unele fiind ilegale ca reţinerea de 5,5% din toată pensia). Nici o ţară din UE nu a redus salariile bugetarilor cu 25%, nu a dispus măsura de recalculare retroactivă a pensiilor din sistemul public şi apoi de diminuare a acestora cu până la 85%, diminuarea indemnizației de creștere a copilului, eliminarea salariilor asistenților persoanelor cu handicap şi ale asistenţilor maternali. De asemenea bugetul alocat cercetării științifice şi inovării a fost diminuat cu 75% în contradicție cu politica Comisiei. Doar în ultimii doi ani, veniturile populației au scăzut, în medie, cu aproape 40% şi în unele cazuri cu 80%, s-au închis peste 250 de şcoli, peste 160 de unităţi sanitare fără discernământ, au fost falimentate peste 3100.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, iar datoria publică a crescut cu peste 20 de miliarde de euro. Pensionarii, mamele, nou-născuții, copii, tinerii, artiștii, militarii, aviatorii, inginerii, medicii, profesorii şi cercetătorii au fost sistematic umiliți de un regim politic agresiv şi obtuz dirijat de Preşedintele Băsescu Traian.

Astfel, în ultimii ani, România a fost guvernată discreționar şi iresponsabil, iar nivelul de trai s-a redus constant.

Urmare a declarațiilor dvs:

• peste 65.000 de cetățeni români riscă să rămână, în prezent, fără locuri de muncă după ce au fost suspendate plăţile POSDRU;

• a scăzut încrederea investitorilor străini şi s-a înregistrat o depreciere accelerata a leului faţă de euro. Odată cu creșterea cursului valutar, cetățenii s-au văzut puși în imposibilitatea de plată a ratelor la bănci. Așa se face că, în prezent, în România, restanţele la credite s-au majorat în unele județe de 28 de ori din 2008 până acum;

• au fost proferate amenințări privind amânarea integrării în spațiul Schengen sau a unor monitorizări suplimentare;

• prin demersul dvs. aţi anihilat voinţa poporului. Ţinând cont că DEMOCRAŢIE = PUTEREA POPORULUI (de la cuvintele greceşti DEMOS * POPOR şi KRATOS = PUMN, PUTERE), prin demersul dvs. aţi anihilat democraţia în România.

Consider că implicarea şi demersul dvs. au avut şi au consecințe deosebit de grave asupra mea şi a celorlalți 7,404 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene care trăiesc în România şi nu-l mai vor ca preşedinte pe Băsescu Traian, precum şi asupra copiilor noștri. Cu ce drept legal ați intervenit într-un proces constituțional al ţării mele? Consider că v-ați depășit mult atribuțiile funcției aducând prejudicii de ordin moral si material mie şi poporului român sătul de regimul dictatorial a lui Băsescu Traian, de poliţia politică promovată de acesta împotriva poporului roman şi a adversarilor politici prin Parchetul general, DNA, ANI, STS, etc.. Imaginea ţării mele a fost grav afectată prin declarațiile reprezentanților CE care au susținut afirmații defăimătoare la adresa ţării făcute de acoliţii lui Băsescu Traian.

Eu, ca cetăţean român si, încă, cetăţean al Uniunii Europene, m-am simțit umilit şi discriminat faţă de ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene atunci când mi s-a impus să coabitez cu un regim dictatorial, iresponsabil, prin aplicarea cvorumului. Demersul dvs. este cu atât mai surprinzător cu cât acesta nu a fost generat ca urmare a unui studiu de impact al experților Comisiei Europene asupra măsurilor dispuse şi nici nu a fost luat prin consens în urma punerii în discuție într-o ședință comună a celorlalți comisari.

Demersul dvs. este evident criminal de părtinitor cu atât mai mult cu cât derapajele anti-democratice şi abuzurile flagrante cu consecințe directe asupra exercițiului drepturilor omului au fost încălcate de către reprezentanții PDL, ai Parchetului care au încercat şi încearcă, şi în prezent, să găsească dovezi că votul a fost fraudat (folosind presiunile şi alte metode ilegale şi/sau imorale). Fapte care s-au mai întâmplat în anii 1950(pe vremea comuniştilor) şi  fără precedent în România post-comunistă. În fapt, scrutinul din iulie 2012, a fost urmat de anchete în zone rurale, oamenii fiind audiați şi puși să jure pe Biblie pentru că şi-au exercitat votul în mod legal. Acest proces continuă fără o reacție din partea Comisiei Europene şi, probabil, va ajunge la ușa mea. În acest sens există multiple probe. 

Şi vă atenționez, domnule președinte Barroso, că în România a luat amploare scepticismul european, fapt dovedit de recentele sondaje din care reiese faptul că încrederea românilor a scăzut în aceasta perioadă cu peste 10%, trecând de pragul de 50%, şi el va continua să se dezvolte datorită imixtiuni dvs. percepută ca aroganţă împotriva voinței populare(mărturisesc că, în urma intervenţiei dvs. împotriva voinţei poporului român, am devenit eurosceptic şi cer referendum pentru ieşirea României din UE o dată cu alegerile parlamentare din decembrie 2012), asta în ciuda faptului că, în ultimii 20 de ani, cetățenii României s-au plasat, în toate sondajele la nivel european, pe primul loc la gradul de încredere în Uniunea Europeana.

Prejudiciul material adus mie nu poate fi evaluat, așa cum nu pot evalua, în bani, viitorul copiilor mei, dar îmi rezerv dreptul de a anexa pierderile provocate de regimul Băsescu Traian în coabitare cu PPE!

Cetăţean al Uniunii Europene:                                                                           Semnătura

Numele si prenumele:                                                                                                                                                Profesia:                                                                                                                                                             Adresa completă:                                                                                                                                      Telefon: 

 EU AM TRIMIS. VOI CE MAI AŞTEPTAŢI?

MOTIVARE... DACĂ VĂ MAI TREBUIE...

Din ziarul "ZIUA"

L CAPO

Barroso și Reding l-au susținut pe Traian Băsescu prin încălcarea unor decizii CEDO

Postat la: 26.09.2012 11:52 | Scris de: ZIUA NEWS

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, și comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding, au fost dintre cei mai mari susținători externi ai lui Băsescu • Barroso a încălcat decizii CEDO, pentru a-l repune pe Băsescu în funcție • Președintele CE a susținut că cetățenii români din afara țării trebuie păstrați pe listele electorale, contrar deciziei din 2007 a Curții Europene, care lăsa la latitudinea statelor acest lucru • Barroso și Reding au mizat pe amenințările făcute la adresa judecătorilor Curții Constituționale, însă au modificat sensul și repercusiunile acestora în mod politic

Jose Manuel Barroso a susținut că listele electorale trebuie menținute exact așa cum sunt, adică și cu cetățenii români cu domiciliul în străinătate, menționând că legislația europeană impune acest lucru. "Acum este crucial ca Guvernul român să răspundă fără nicio întârziere nejustificată solicitărilor Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte transmiterea listelor electorale relevante, astfel încât Curtea să-şi poată exprima în cât mai scurt timp decizia finală privind referendumul", a precizat Jose Manuel Barroso, într-o scrisoare transmisă Guvernului României.

Minciuna lui Barroso

Numai că Barroso a indus în eroare cu bună-știință atât autoritățile de la București, cât și populația, punându-se în contradicție flagrantă cu deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului. În 2007, în cauza Sitaropoulos și Giakoumopoulos vs Grecia, CEDO a respins acțiunea unor cetățeni greci cu domiciliul în Franța, care nu au putut vota din țara de rezidență, pentru alegerile parlamentare din Grecia. Curtea a ajuns la concluzia "niciunul dintre instrumentele legale examinate în această cauză nu duc la concluzia că statele au obligația să le faciliteze cetățenilor din afara țării să își exercite dreptul la vot. Cât despre aranjamentele pentru exercitarea acestui drept la vot pentru statele care permit votarea din străinătate, există și în prezent o mare paletă de abordări." Barroso a transmis Guvernului României scrisori în care le cerea imperativ să transmită de urgență Curții Constituționale listele electorale exact așa cum sunt, adică și cu cetățenii români din străinătate. Asta după ce Barroso a fost cel care a cerut impunerea pragului de 50% plus unu, pentru a se asigura că Băsescu se va întoarce la Cotroceni.

Șantaj la Guvern pe MCV

Mai mult, Barroso și-a exprimat, formal, îngrijorarea cu privire la evenimentele politice din țara noastră, care au avut loc în jurul referendumului de demitere a președintelui. Însă preocupările sale erau referitoare la consecințele pe care evoluțiile politice le-ar fi putut avea asupra lui Traian Băsescu. Astfel, președintele Comisiei Europene a recunoscut că anumiți membri ai Curții Constituționale Române s-au aflat sub presiune și au fost intimidați, însă nu a amintit nicio clipă de faptul că amenințarea asupra unui judecător îl împiedică pe acesta să fie imparțial și obiectiv, astfel că nu mai poate decide în cauza în care a avut loc amenințarea. Barroso a șantajat Guvernul României pentru acceptarea celor 11 puncte prin care Comisia Europeană a intervenit brutal în politica românească, cu Mecanismul de Cooperare și Verificare. Astfel, Barroso a transmis Bucureștiului că fie îndeplinește cele 11 puncte, fie MCV-ul va fi permanentizat. "Am încredere că dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră veţi lua, în interesul României şi al cetăţenilor săi, deciziile necesare pentru implementarea angajamentelor pe care vi le-aţi asumat. Implementarea deplină şi riguroasă a tuturor recomandărilor stabilite în raportul de la 18 iulie este esenţială pentru credibilitatea şi stabilitatea economică şi financiară a României. Comisia Europeană va continua să monitorizeze situaţia îndeaproape şi va acorda o atenţie specială evoluţiilor de după referendum în raportul său viitor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare", a spus el, în cadrul aceleiași scrisori.

Barroso și Reding l-au vrut pe Băsescu cu prețul încălcării legislației europene

Atât Jose Manuel Durao Barroso, cât și Viviane Reding, Comisarul European pe Justiție, au susținut cu ardoare impunerea pragului de 50% plus unu privind participarea la urne, pentru validarea referendumului. Asta imediat după ce s-au asigurat că vor fi menținuți pe liste cetățenii români din străinătate. Pragul a fost impus de cei doi, deși Comisia de la Veneția nu a recomandat pragul de 50% plus unu pentru validarea referendumului. Acest lucru a fost recunoscut și de președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon. "Într-adevăr, Comisia de la Veneția nu recomandă acest prag de 50% pentru validarea referendumului", a spus acesta. Tot președintele Adunării Parlamentare a Comisiei Europene a declarat că Barroso a fost cel care a impus pragul, care a considerat "inoportună" o schimbare pentru România. "Inoportun" a fost cuvântul în spatele căruia s-au ascuns interesele politice ale președintelui Comisiei Europene. "Din câte am înțeles, Uniunea Europeană, prin președintele Barroso, care l-a primit pe premierul român, a considerat inoportună schimbarea în grabă a acestui prag pentru referendumul din România, cu câteva zile înainte de desfășurarea scrutinului", a spus Mignon.

CEDO a recunoscut dreptul statelor de a le recunoaște sau nu dreptul la vot cetățenilor cu domiciliul în străinătate

În cauza Sitaropoulos și Giakoumopoulos vs Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, în 2007, că nu a existat o încălcare a dreptului la vot în cazul a doi cetățeni greci cu domiciliul în Franța, care nu au putut vota din această țară la alegerile parlamentare din Grecia. CEDO a ajuns la concluzia că dreptul la vot al reclamanților nu a fost încălcat, câtă vreme statul grec nu avea obligația să le ofere în străinătate, mijloacele necesare pentru a vota. CEDO a citat, în decizia sa, mai multe recomandări ale Consiliului Europei, prin care se cerea statelor să le permită cetățenilor cu domiciliul în străinătate să voteze în afara țării. Numai că CEDO a citat, de asemenea, și Codul de Bune Practici în Materie Electorală, din 2002, care statuează: "dreptul de a vota și de a fi ales poate fi acordat cetățenilor care locuiesc în străinătate. Raportul explicativ spune următoarele: dreptul la vot și dreptul de a fi ales pot fi îngrădite pe chestiuni legate de rezidență, în această situație fiind vorba despre locuința obișnuită... multe state permit cetățenilor lor care locuiesc în străinătate să voteze sau să fie aleși, această practică poate duce la abuz, în unele cazuri, când naționalitatea este acordată pe bază de etnie". CEDO a luat, de asemenea, în considerare, numeroase recomandări din legislația europeană care prevăd o diferențiere a dreptului de vot cetățenilor din străinătate, pe anumite tipuri de scrutin. "Pentru a rezuma, deși negarea dreptului la vot al cetățenilor cu locuința în străinătate constituie o restricție de la principiul universalității sufragiului, Comisia nu consideră în acest moment că se impune un astfel de drept. Introducerea dreptului la vot a cetățenilor din străinătate nu este o cerință a scrutinelor electorale europene". Cu alte cuvinte, CEDO a spus clar că este treaba Greciei dacă permite sau nu cetățenilor săi cu domiciliul în străinătate să voteze în afara statului elen sau nu. Nicio altă autoritate din afara statului nu se poate implica, a menționat CEDO. Cu toate acestea, la noi, Barroso s-a impus.

Voichița Rășcanu

Ruana Ceaușescu