BINE AŢI VENIT PE BLOGUL MEU! ***** DACĂ BLOGUL CORESPUNDE CERINŢELOR VOASTRE ŞI VREŢI SĂ FIŢI INFORMAŢI DESPRE NOILE POSTĂRI SAU COMENTARII AVEŢI POSIBILITATEA SĂ VĂ ABONAŢI LA CEEA CE DORIŢI. E GRATIS! ***** "UN OM INFORMAT ESTE UN OM PUTERNIC" (John Davison Rockefeller) ***** "Nu vă ataşaţi decât de oamenii vrednici de stimă; Evitaţi mai presus de orice compania celor laşi; Nimeni nu îi respectă, nici măcar cunoscuţii lor." (Alceu) ***** "Adevăratul curaj nu este forţa brutală a eroilor vulgari, ci hotărârea fermă a virtuţii şi a raţiunii ." ( Alfred North Whitehead ) ***** "Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti." (Winston Churchill) ***** "Daca taci atunci cind ar trebui sa vorbesti, sa stii ca esti fricos." (Abraham Lincoln)***** "Cel care nu are curajul să vorbească pentru drepturile sale nu poate câștiga respectul celorlalţi." (Rene Torres) ***** „Toate lucrurile măreţe din lume sunt realizate de nişte naivi ce cred cu tărie într-un lucru care , în mod absolut evident pentru toată lumea , este imposibil de realizat .“ Frank Richards ***** ''De ne va fi interzisă libertatea de exprimare, proşti şi tăcuţi, vom fi conduşi precum oile spre abator'' George Washinghton ***** VĂ DORESC O ZI BUNĂ!

IMPORTANT!

NU UITAȚI!

BLOG-ul FOLOSEȘTE COOKIE-uri.
CONTINUAREA URMĂRIRII BLOGULUI CONSTITUIE ACCEPTUL DUMNEAVOASTRĂ.
MULȚUMESC!

vineri, 8 decembrie 2017

- Cum arată o manipulare profesionistă pe legile justiției/ ANALIZĂ

Articol preluat de pe Stiripesurse.ro



Circulă pe rețelele de socializare un tabel al "modificărilor periculoase" la legile justiţiei, preluat dintr-o publicaţie care pretinde că oferă o "explicaţie pe înţelesul tuturor". Sunt enumerate o serie de modificări pretins negative, printre care şi câteva neadevăruri evidente. Pentru că scopul nu este de a lovi într-o publicaţie sau alta, voi analiza lista "modificărilor periculoase" fără să dau numele publicaţiei sau al autorului. De altfel, tabelul a devenit un soi de "bun comun" în rândurile celor care căutau cu disperare argumente logice pentru vaietul general împotriva modificării legilor 303, 304 şi 317 din 2004. În fapt, este o manipulare profesionistă.


1. "Pasul unu. Au modificat statutul magistraţilor." - Evident, întreaga lege 303/2004 este despre statutul magistraţilor, lucru menţionat chiar în titlul actului normativ.

2. "Au scos din lege garanția de independență acordată procurorului." Jurnalista Sorina Matei a realizat zilele trecute o sinteză foarte bună cu privire la independenţa pretinsă a procurorilor:
"CEDO, în jurisprudența sa și în mai multe hotărâri de condamnare a României spune clar: Tribunalul este 'numai un organ care se bucură de plenitudine de jurisdicție, răspunzând unor serii de exigențe, precum independenţa faţă de Exectiv, ca și faţă de părţile în cauză, iar nu aceasta este situația procurorilor din cadrul parchetelor și procurorului general, în România, procurorii acționând în calitate de reprezentanți ai Ministerului Public, subordonaţi mai întâi procurorului general, apoi ministrului Justiției, nu îndeplinesc condiţia de independenţă în raport cu puterea executivă'.
Constituția României, mama legilor, la art 132, statuează cum procurorii își desfășoară activitatea conform 'principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justiţiei'. Ceea ce se întâmplă deja.
Ministerul Public explică chiar pe site-ul său, în secțiune separată 'Relația cu puterea executivă' modul cum funcționează acesta subordonare față de executiv care poate fi înțeleasă numai în sens administrativ. Ceea ce se întâmplă deja.
Constituția României, mama legilor, arată în art 124 - Înfăptuirea Justiției - că doar judecătorii beneficiază de independență.
Constituția României, mama legilor, arată în art 126 că Justiția se realizează prin ÎCCJ și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Să nu lăsam propagandă să strice realitatea care poate fi verificată oricând. Judecătorii niciodată în Constituție și la CEDO nu au fost pe același picior cu procurorii."

3. "Procurorul ierarhic superior poate cenzura actele procurorilor și pentru netemeinicie, nu doar pentru nelegalitate. Cuvântul netemeinicie lasă loc de arbitrar și poate să însemne orice." Netemeinic are un sens suficient de restrâns pentru a nu permite abuzarea principiului "controlului ierarhic" din Constituţie. Mai mult, procurorul ierarhic superior cenzurează motivat soluţiile, iar procurorul care a dat soluţia poate ataca la instanţa competentă măsura infirmării dată de superior.
Legat de punctele 2 şi 3, să ne amintim cât de independent poate fi un procuror căruia i se spune de către superiorul ierarhic: "Ştiţi ce îmi doresc? Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea."

4. "Se separă cariera judecătorului de cea a procurorului." Lucru cerut de CSM şi magistraţi, normal şi benefic. Cu alte cuvinte, o măsură bună, prezentată drept măsură rea. Printre efecte se află şi anularea posibilităţii procurorilor de a deveni judecători şi a judecătorilor de a deveni procurori altfel decât luând-o de jos, de la nivel de judecătorie.

5. "Procurorul este pus de facto sub autoritatea ministrului justiției, adică sub control politic." Vezi din nou punctul 2. Autoritatea respectivă e dată de Constituţie şi de CEDO. Autoritatea este clar definită şi în prezent, în sens administrativ, deci nu se schimbă nimic. În niciun caz ministrului Justiţiei nu i se va permite să intervină în dosare.

6. "Pasul doi. Au modificat legea de organizare judiciară." Evident, despre asta e legea 304/2004. Dezbaterile nu s-au încheiat în comisie pe legea 304.

7. "Apare Secția specială de investigare a infracțiunilor comise de magistraţi." Această secţie există deja, doar că se află în interiorul DNA, lucru problematic ţinând cont de faptul că procurorul care merge la judecător să-i cenzureze soluţiile poate să-i facă un dosar şi judecătorului care ia decizii contrare soluţiilor sale. Din nou, o măsură bună, prezentată drept măsură rea.

8. "Şeful ei va fi numit doar de CSM, fără alte filtre." Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organ colectiv, este garantul independenţei justiţiei. Numirea de către CSM asigură tocmai o neimplicare a politicului. Spre deosebire de acest mecanism, şeful serviciului de investigare a magistraţilor din DNA este numit prin ordin de Laura Codruţa Kovesi (o singură persoană, numită politic).

9. "Cei 20 de procurori care o compun sunt ușor de controlat, având în vedere modificările deja operate." Nu e clar de unde s-a tras această concluzie. Şeful secţiei este numit de CSM, nu de un factor politic, secţia este în cadrul Parchetului General. Procurorii din cadrul secţiei vor fi atât de "uşor" de manipulat pe cât de uşor este să manipulezi un magistrat în prezent. Ba chiar mai puţin, având în vedere diferenţele dintre noua secţie şi secţia aflată în cadrul DNA.

10. "Ei vor putea ancheta magistrații incomozi sau scăpa pe cei obedienţi." Concluzia asta o fi extrasă din activitatea secţiei deja existente în DNA. În privinţa noii secţii, această posibilitate este mai redusă decât în prezent. Apropo, a mai auzit cineva ceva de dosarul fostului procuror general Tiberiu Niţu, scos din peisaj printr-o acuzaţie de complicitate la abuz în serviciu pentru că ar fi folosit un antemergător în trafic? Au trecut aproape doi ani de la punerea sub urmărire penală şi Niţu nu a fost încă trimis în judecată. Cât de greu o fi pentru secţia din cadrul DNA să trimită în instanţă un dosar cu o acuzaţie atât de banală?

11. "Statul este obligat să se întoarcă împotriva magistraților care au luat decizii cu gravă neglijență sau rea credinţă. Grava neglijență este o formulă vagă, care va încuraja hărțuirea procurorilor care obțin achitări." Deci, în opinia autorului, românii ar trebui să suporte din propriul buzunar despăgubirile dictate de CEDO în urma unor nedreptăţi comise din gravă neglijenţă sau rea-credinţă. Grava neglijenţă nu este o formulă vagă aruncată împotriva unui magistrat de un inculpat achitat. Grava neglijenţă sau reaua-voinţă, temeiurile acţiunii în regres a statului împotriva magistratului, vor fi constatate de instanţele independente.

12. "Aceste modificări s-au operat majoritatea împotriva voinței magistraţilor". Ultima dată când am verificat Constituţia, magistraţii nu aveau dreptul de a legifera. De altfel, majoritatea modificărilor reprezintă amendamente preluate de la CSM, AMR şi UNJR. Dacă UNJR nu duce lipsă de contestatari, AMR are peste 1000 de membri, iar CSM reprezintă toţi magistraţii din România. Sigur, unii s-au plâns că nu au fost invitaţi la dezbaterile comisiei. Doar că la momentul depunerii amendamentelor (criteriul pe baza căruia s-au făcut invitaţiile), unii au preferat să ceară boicot total.

13. "Dezbaterile sunt în curs. Notă: Această lege se află în dezbaterile Comisiei Iordache, după care merge la vot în plenul Camerei și Senatului după care ajunge la promulgare." Aici, autorul are drepteate, deşi la legea 303/2004, un singur cuvânt dintr-un singur articol a fost schimbat în plen faţă de raportul comisiei. De bună seamă, vigilenţa este bună, existând destule amendamente problematice respinse în comisie.

14. "Pasul trei. Urmează legea de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii". Logic. Aşa s-a anunţat din start, nu e nicio conspiraţie la mijloc.

15. "Aici miza este scoaterea Inspecției Judiciare de sub CSM." Din nou, un lucru anunţat şi dezbătut, care ar putea să fie adoptat sau respins în comisie.

16. "Transformarea Inspecţiei în instituție autonomă nu garantează independenţa ei. Depinde cine va numi noii șefi și cine va popula nouă inspectie." E valabilă şi reciproca: scoaterea de sub CSM (unde s-a văzut în ultima perioadă cât de "bine" funcţionează) nu implică o slăbire a instituţiei sau un control politic. Numirea şefilor ar urma să fie făcută de un organism colectiv cu reprezentanţi din Justiţie. Un pas important, dar nu un argument suprem. Şi Kovesi a fost propusă la DNA de Ponta.

17. "Din legile justiției au mai dispărut câteva filtre esenţiale." Nu se menţionează care sunt acele filtre.

18. "Şeful statului nu va mai putea refuza propunerile de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte, nici măcar o singură dată." Ăsta o fi unul dintre filtrele menţionate anterior? Ce motiv ar avea preşedintele să refuze propunerea CSM (garantul independenţei justiţiei) pentru conducerea ÎCCJ, după ce s-au parcurs toţi paşii legali? Preşedintele nu ia decizii pe ochi frumoşi, iar un eventual refuz s-ar putea baza doar pe informaţii suplimentare celor deţinute de CSM. De unde are preşedintele informaţii suplimentare? De la SRI. Este de dorit să se ofere indirect serviciilor de informaţii un drept de veto în numirea celor mai importanţi judecători din ţară? Dacă modificarea propusă de comisie trece controlul de constituţionalitate, efectele sunt pozitive.

19. "Modificările văzute în ansamblu induc autocenzura: cea mai perfidă formă de control a justiţiei." Nu este clar nici aici de unde s-a tras această concluzie. Poate de la noua formă a răspunderii magistraţilor? În acest caz, autorul confundă responsabilitatea personală cu autocenzura. Cel mult, procurorii vor renunţa la tactici de genul "Shoot first, ask questions later", iar judecătorii îşi vor aminti principiul "in dubio pro reo".

20. "Pasul patru. Există în continuare riscul real ca președintele să fie eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi. Există precedent. Plenul Camerei a votat o formă respinsă în Comisia specială a răspunderii magistratilor." Există oricând şi riscul să cazi în baie, să dai cu capul de gresie şi să mori. Există precedent. Lăsând gluma, comisia nu a modificat procedura de numire a procurorilor şefi, iar plenul Camerei Deputaţilor a mers pe varianta comisiei. Nici măcar în proiectul iniţial înregistrat la Parlament nu se prevederea eliminarea preşedintelui din procedura de numire.

21. "Secţia specială și Inspecția judiciară riscă să devină o armă în mâna politicienilor, un veritabil instrument de control." Recitiţi punctul 8. Deci, în opinia autorului, deşi factorul politic este eliminat, secţia riscă să devină o armă în mâna politicienilor. Unde e logica? Poate m-am înşelat când am scris că manipularea este una profesionistă.

22. "Legile justiției sunt trecute în mare viteză prin Parlament. În plen, orice se poate schimba, chiar dacă legile au trecut într-o formă rezonabilă de Comisia Iordache." Fenomenal! După toată poliloghia alarmistă, autorul ne spune că, de fapt, legile au fost modificate rezonabil de Comisia Iordache.

23. "PNL și USR acuză PSD-ALDE-UDMR că omoară esența democrației: dezbaterea parlamentară." În cele peste 50 de ore petrecute deja în comisie, parlamentarii or fi jucat Bingo în loc să dezbată legile? Cât despre dezbaterea în plen, să ne amintim atitudinea parlamentarilor USR, pentru care stau dovadă propriile statusuri de pe Facebook. La momentul dezbaterilor: "Facem tot ce putem să blocăm sau măcar să amânăm legile." La momentul votului: "Nu ne-aţi lăsat să dezbatem!" Din păcate, reprezentanţii puterii au cedat prea uşor "trolling-ului" USR. O dezbatere pe amendamente în plen, deşi ar fi durat câteva zile, ar fi lămurit publicul cu privire la forma rezonabilă a modificărilor, menţionată la punctul anterior.

24. "Institutii cheie sunt transformate radical prin amendamente introduse peste noapte în legi." O noapte cam lungă totuşi. De prin august se tot dezbat amendamente, iar procedura parlamentară durează câteva săptămâni.

25. "După ce vor fi adoptate în Parlament, președintele le poate trimite la reexaminare după 20 de zile." O parafrazare corectă a Constituţiei.

26. "Ultimul pas. Chiar dacă legile justiției sunt votate fără corecții după reexaminare, președintele este obligat să le promulge." Mai precis, preşedintele are şi posibilitatea de a ataca legile la Curtea Constituţională înainte de a le promulga. Chestiunea nu e nouă, nu e decisă de "Comisia Iordache", ci e prevăzută de Constituţie.
Despre ceea ce ar putea fi miza reală a scandalului din jurul legilor justiţiei, dincolo de manipulările mai mult sau mai puţin profesioniste, într-o analiză viitoare.

Florin Pușcaș, Redactor

joi, 7 decembrie 2017

- Sefa UNJR, GIRBOVAN, SPULBERA MANIPULARILE PROPAGANDISTILOR

Articol preluat din LUJU.RO

Presedinta UNJR Dana Garbovan (foto)spulbera manipularile facute in ultimul timp de propagandistii Sistemului care folosesc orice mijloace pentru a impiedica adoptarea Legilor Justitiei, si explica cu argumente foarte pertinente si pe intelesul tuturor de ce trebuie infintata Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. 
Presedinta UNJR sustine ca nu exista nici cel mai mic pericol ca Sectia sa fie sub control politic si ca in forma propusa este exclusa vreo ingerinta a vreunui politician. Dana Girbovan arata intr-o postare pe Facebook, de joi 7 decembrie 2017, ca daca Procurorul General sau procurori sef directii sunt numiti politic, avand in vedere ca propunerea este facuta de ministrul Justitiei iar numirea de catre seful statului, in cazul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie lucrurile stau exact invers. Si asta pentru ca procurorul sef si ceilalti procurori sunt numiti exclusiv de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar interviul este transmis in direct. Mai mult, va conta la evaluarea procurorilor activitatea anterioara, inclusiv numarul de achitari, restituiri, condamnari, modul in care si-au condus anchetele. De asemenea, aceasta sectie va face numai urmarirea penala, urmand ca reprezentarea in instanta sa fie facuta, in functie de situatie, de catre procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel sau sectia judiciara a Parchetul de pe langa ICCJ.

Iata punctul de vedere al judecatoarei Girbovan:
Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii si altii din politica sau presa, ca prin aceasta sectie justitia va fi capturata de politic, se poate vedea ca aceasta sectie este total protejata de orice decizie a vreunui om politic. Daca numirile in pozitia de procuror general sau procurori sef directii sunt facute cu vadit aport politic (propunerea e facuta de ministrul justitiei iar numirea de presedinte), in cazul acestei sectii numirea procurorului sef se face de catre Plenul CSM. De asemenea, tot Plenul CSM numeste si procurorii care vor activa in aceasta sectie. Numirea se face in urma unei proceduri total transparente, incluzand un interviu transmis in direct. Baza de selectie este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim grad de curte de apel. Vechimea si gradul va aduce plus de profesionalism si experienta. In evaluarea acestora va conta activitatea anterioara, inclusiv numarul de achitari, restituiri, condamnari, modul in care si-au condus anchetele. Numirea procurorilor in aceasta sectie va fi pentru o durata de 3 ani, cu posibilitatea renumirii o singura data.
Pentru a spori garantiile de independenta ale procurorilor, aceasta sectie va face numai urmarirea penala, urmand ca reprezentarea in instanta sa fie facuta, in functie de situatie, de catre procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel sau sectia judiciara a Parchetul de pe langa ICCJ.
O astfel de structura, total protejata de orice numire ori decizie politica, va oferi garantii sporite de independenta nu doar judecatorilor, ci si procurorilor.
Gasiti mai jos, asadar, textul pe care l-am propus Comisiei parlamentare avand ca obiect infiintarea acestei sectii care sa investigheze infractiunile din justitie si care sa ofere suficiente garantii de independenta atat judecatorilor, cat si procurorilor.
*************************************************
Dupa articolul 88 se introduce o noua sectiune, Sectiunea a 2/1- “Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie”, alcatuita din art.88/1 – 88/10, cu urmatorul cuprins:
Art. 88/1 – Infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) In cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie se infiinteaza si functioneaza Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie care are competenta de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie isi pastreaza competenta de urmarire penala si in situatia in care, alaturi de judecator sau procuror, sunt cercetate si alte persoane.
(3) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei.
(4) Procurorii din cadrul Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie efectueaza in mod obligatoriu urmarirea penala in cauzele prevazute la alin. (1). in cazul infractiunilor savarsite de judecatorii si procurorii militari, dispozitiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedura penala nu sunt aplicabile.
(5) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie conduce Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie prin intermediul procurorului sef al acestei Sectiii.
(6) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza conflictele de competenta aparute intre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si celelalte structuri sau unitati din cadrul Ministerului Public.
Art. 88/2 – Activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic.
(2) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice ori structuri sau unitati din cadrul Ministerului Public, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.
(3) Este interzisa delegarea sau detasarea de procurori in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.
(4) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie functioneaza cu un numar maxim de 20 de procurori plus personalul auxiliar de specialitate aferent care va fi stabilit prin Regulamentul de ordine interioara al Ministerului Pubic.
(5) Numarul de posturi al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie poate fi modificat prin Ordin al Procurorului General, la solicitarea procurorului sef Sectie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) in scopul efectuarii in mod temeinic a activitatilor de descoperire si de urmarire a infractiunilor ce intra in competenta sa, Sectia poate folosi, cu acordul Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, specialistii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(7) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se asigura de la bugetul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 88/3 – Organizarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se poate organiza in servicii si birouri conduse de procurori sefi.
(2) Serviciile si birourile din cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se pot infiinta si se pot desfiinta prin ordin al procurorului sef al Sectiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 88/4 – Conducerea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este condusa de un procuror sef de sectie, ajutat de un procuror-sef adjunct, numiti in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prezentei legi.
(2) In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie din justitie emite ordine cu caracter intern.
Art. 88/5 – Numirea si revocarea procurorului sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) Procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este numit in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in urma concursului organizat in acest sens de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Conditiile pentru ca un procuror sa se inscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie sunt similare celor de la art. 88/7 alin. 3 lit. a)-e).
(3) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaratiile prevazute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, un proiect privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere si de orice alte inscrisuri considerate relevante.
(4) Plenul CSM, dupa evaluarea candidatilor si a proiectelor, si in urma unui interviu transmis in direct, dat in fata plenului, va numi procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.
(5) Procedura de numire va fi detaliata intr-un Regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Revocarea din functia de procuror sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se face de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in caz de neindeplinire a atributiilor specifice functiei sau in cazul in care acesta a fost sanctionat disciplinar.
Art. 88/6 – Numirea si revocarea procurorului sef adjunct al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) Procurorul sef adjunct al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este numit in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivata a procurorului sef Sectie, dintre procurorii deja numiti in cadrul Sectiei.
(2) Numirea in functia de procuror sef adjunct al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
(3) Revocarea procurorului sef adjunct al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivata a procurorului sef de Sectie, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei.
Art. 88/7 – Numirea procurorilor in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se incadreaza cu procurori numiti de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii.
(2) Perioada de numire este de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
(3) Pentru a participa la concursul pentru numirea in cadrul Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorii trebuie sa indeplineasaca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa nu fi fost sanctionati disciplinar sau pentru abateri de la Codul deontologic in ultimii 5 ani;
b) sa aiba cel putin gradul de parchet de pe langa curte de apel;
c) sa aiba o vechime efectiva de cel putin 18 ani in functia de procuror; 
d) sa aiba o buna pregatire profesionala, 
e) sa aiba o conduita morala ireprosabila.
(4) Concursul prevazut la alin. 3 consta in:
a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; 
b) o evaluare a activitatii din ultimii 5 ani;
c) o evaluare a unor acte intocmite de candidati din ultimii 3 ani de activitate.
(5) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor calitati specifice. La interviu poate participa si un psiholog, care poate pune intrebari candidatilor.
(6) Evaluarea prevazuta la alin. 4 lit. b) se efectueaza de un procuror si un judecator din cadrul Inspectiei Judiciare, care vor evalua durata si complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitari, restituiri, condamnari, eventuale sesizari facute din partea persoanelor cercetate si vor intocmi un raport pe care-l vor inainta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Evaluarea prevazuta la alin. 4 lit. c) se efectueaza de o comisie desemnata de sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formata dintr-un formator de la Institutul National al Magistraturii si 2 procurori de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, propusi de Procurorul General.
(8) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:
a) 50 de puncte pentru proba prevazuta alin. (4) lit. a);
b) 30 de puncte pentru proba prevazuta la alin. (4) lit. b);
c) 20 de puncte pentru proba prevazuta la alin. (4) lit. c).
(9) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.
(10) Numirea in functia de procuror din cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se va face de catre plenul Consiliului Superior al Magistraturii in limita posturile vacante si in ordinea punctelor obtinute.
Art. 88/8 – Renumirea ca procuror in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) Renumirea ca procuror in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se poate face o singura data, pe o durata de 3 ani.
(2) Cu trei luni inainte de expirarea primului termen de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza cererea depusa de procurorul care solicita innoirea mandatului, avand in vedere evaluarea activitatii desfasurate de acesta in perioada primului mandat.
(3) La data incetarii activitatii in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorul revine la parchetul de unde provine.
(4) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie isi pastreaza gradul profesional de procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si justitie si salarizarea corespunzatoare acestuia.
Art. 88/9 – Evaluarea si revocarea procurorilor
(1) Procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii din cadrul sectiei.
(2) Procurorii numiti in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie pot fi revocati de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivata a procurorului sef al Sectiei, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
(3) In cazul revocarii, procurorul revine la parchetul de unde provine si isi redobandeste gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul Sectiei.
Art. 88/10 – Atributiile Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
(1) Atributiile Sectiei de Investigare a unor infractiuni din justitie sunt urmatoarele:
a) efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Codul de procedura penala, pentru infractiunile prevazute la art. 88/1 alin. (1);
b) conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitiile procurorului de catre specialisti sau ofiterii de politie judiciara, in cauzele privind infractiunile prevazute la lit. a);
c) sesizarea instantelor judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile prevazute la lit. a);
d) elaborarea raportului anual privind activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si prezentarea acestuia Plenului CSM precum si procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator;
e) constituirea si actualizarea bazei de date in domeniul infractiunilor aflate in domeniul de competenta;
f) exercitarea altor atributii prevazute de lege.
(2) Reprezentarea in instanta la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de procurori din cadrul Sectiei Judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in teritoriu de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta la care se judeca cauza”.