BINE AŢI VENIT PE BLOGUL MEU! ***** DACĂ BLOGUL CORESPUNDE CERINŢELOR VOASTRE ŞI VREŢI SĂ FIŢI INFORMAŢI DESPRE NOILE POSTĂRI SAU COMENTARII AVEŢI POSIBILITATEA SĂ VĂ ABONAŢI LA CEEA CE DORIŢI. E GRATIS! ***** "UN OM INFORMAT ESTE UN OM PUTERNIC" (John Davison Rockefeller) ***** "Nu vă ataşaţi decât de oamenii vrednici de stimă; Evitaţi mai presus de orice compania celor laşi; Nimeni nu îi respectă, nici măcar cunoscuţii lor." (Alceu) ***** "Adevăratul curaj nu este forţa brutală a eroilor vulgari, ci hotărârea fermă a virtuţii şi a raţiunii ." ( Alfred North Whitehead ) ***** "Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti." (Winston Churchill) ***** "Daca taci atunci cind ar trebui sa vorbesti, sa stii ca esti fricos." (Abraham Lincoln)***** "Cel care nu are curajul să vorbească pentru drepturile sale nu poate câștiga respectul celorlalţi." (Rene Torres) ***** „Toate lucrurile măreţe din lume sunt realizate de nişte naivi ce cred cu tărie într-un lucru care , în mod absolut evident pentru toată lumea , este imposibil de realizat .“ Frank Richards ***** ''De ne va fi interzisă libertatea de exprimare, proşti şi tăcuţi, vom fi conduşi precum oile spre abator'' George Washinghton ***** VĂ DORESC O ZI BUNĂ!

IMPORTANT!

NU UITAȚI!

BLOG-ul FOLOSEȘTE COOKIE-uri.
CONTINUAREA URMĂRIRII BLOGULUI CONSTITUIE ACCEPTUL DUMNEAVOASTRĂ.
MULȚUMESC!

duminică, 22 octombrie 2017

- Voi continua să scot la iveală tot ce se încearcă a se îngropa

   Petre Lungoci mi-a trimis un nou material, cu titlul de mai sus, pentru a-l face public pe blogul meu.
Faptele relatate sunt foarte interesante și merită cunoscute de oameni. De aceea le postez mai jos:

În urmă cu ceva timp, am semnalat, printr-un material ce purta titlul „FRAUDAREA FONDURILOR EUROPENE”, la Ministerul Public și la Agenția Națională de Integritate (ANI), despre posibile infracțiuni săvârșite de către unii funcționari publici de la AJOFM Hunedoara.

Zilele acestea, după doi ani și opt luni, am primit de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia două ORDONANȚE prin care mi se comunică soluțiile de clasare a celor două dosare penale (nr. 294/P/2017, nr. 929/P/2016) privind săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prev. de art.301 alin.1 C.pen.

Procurolul șef de secție de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Albă Iulia,  constată că fapta conflict de interese nu există din următoarele considerente:
„În cazul de față, funcționarii de la AJOFM Hunedoara au încasat venituri sub formă de salarii de la cele două asociații pentru faptul că au prestat servicii acestora, nu în calitate de funcționari publici, ci în calitate de persoane fizice. Ori în această calitate, cea de funcționari publici la AJOFM Hunedoara, nu au îndeplinit acte sau nu au luat decizii prin care au obținut un folos patrimonial”.

De meționat faptul că în materialul trimis am prezentat trei asociații, de la care unii funcționari de la AJOFM Hunedoara încasau venituri sub formă de salarii, și nu două asociații așa cum se menționează în Ordonanță.

În materialu „FRAUDAREA FONDURILOR EUROPENE”, am semnalat despre posibile  infracțiuni săvârșite de către unii funcționari ai agenției guvernamentale AJOFM Hunedoara, unde am expus faptele în mod detaliat, clar, și însoțite de dovezi, indicând mijloace de probă în sprijinul celor relatate și nicidecum nu am culpabilizat pe respectivii funcționari publici pentru că ar fi avut activității în mediul privat în caliate de funcționari publici, așa cum se răstălmăceste starea de fapt.

Având în vedere considerentele expuse, pentru care nu există fapta conflict de interese în cazul celor prezentate în materialul Fraudarea Fondurilor Europene, orice funcționar public, poate lucra și în mediu privat la firmele soției, fraților, cumnaților sau alți afini, fără a comite vreo faptă ilegală.

Tocmai despre această situație este vorba în materialunde am semnalat în mod detaliat aspecte cu privire la unii funcționari publici care împreună cu colegi de instituție publică, împreună cu membri lor de familie și nu numai, au devenit angajații unor asociații de familie.

Pentru a fi cât mai ușor de înțeles, și pentru cei care se fac că nu înțeleg despre ce era vorba, am să expun în sinteză materialul „Fraudarea Fondurilor Europeneprin „SCHEMASCURGERII BANILOR PUBLICI”, având la bază declarațiile de avere a celor vizați.




Curtea de Apel Alba Iulia, dacă a constatat că nu există fapta de conflict de interese, atunci ce infracțiuni ar exista în cazul când:

1 - funcționarul public Iorgovan Velichi, prin influența funcției, îi facilitează soției sale Luiza Iorgovan (funcționar public la mediu Deva în acea perioadă) și fiicei sale (domiciliate în Deva) angajarea tocmai la Petroșani la asociația „Thumende” Valea Jiului, într-un proiect desfășurat printr-un acord de parteneriat cu AJOFM Hunedoara semnat de către directorul Iorgovan Velichi ?

Chiar și Agenția Națională de Integritate a constatat indicii privind săvârșirea mai multor infracțiuni de natură penală (conflict de interese, abuz în serviciu, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene) de către IORGOVAN VELICHI VASILE CONSTANTIN, fost Director executiv în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Hunedoara.

Potrivit ANI, în vederea implementării Proiectului POSDRU/103/5.1/G/75757 „Facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și a șomerilor”, în luna octombrie 2010, Asociația „Thumende”, Valea Jiului (în calitate de beneficiar) a încheiat un acord de parteneriat cu A.J.O.F.M. Hunedoara (reprezentantă de către IORGOVAN VELICHI VASILE CONSTANTIN-director).


 

2 - funcționarul public angajat la AJOFM Hunedoara, Bercea Valentin, este angajat și în mediul privat la asociația AFC Arad condusă de soția sa, Bercea Mihaela ?

3 - funcționarul public Bercea Valentin își găsește loc de muncă și la asociația ACSP Petroșani condusă de sora sa, Chimerel Mihaela ?

4 - funcționarul public Bercea Valentin împrumută, în nume personal, sume importante de bani soției sale, firmei soție sale, firmei sorei sale, (a se vedea declarațiile de avere nr.14/19/04. 2012 și nr. 64/30. 04.2013) după care devine angajatul acestor firme obținând de la acestea din „activitățididactice” venituri salariale aproape egale cu sumele împrumutate. Cât despre „sumele împrumutate”, funcționarul public nu face, până acum, dovada returnării acestora ?

5 - funcționarul public Bercea Valentin, în  declarația de avere nr. 13/30.04.2015, nu menționează  concret cuantumul veniturilor bănești  din activitatea desfășurată în mediul privat la  AFC Arad, asociația soție sale, (fapt contrar prevederilor Legii 176/2010 privind declararea veniturilor) pe motivul că este „confidențial conform contractului de finanțare, contractului individual de muncă și deciziei internă a etnității de dreptprivat” ?

6 - d-na Bercea Mihaela își găsește loc de muncă la  asociați ACSP Petroșani (administrată de cumnata sa Chimerel Mihaela sora lui Bercea Valentin), asociație care a derulat proiecte prin programul POSDRU printr-un acord de parteneriat cu AJOFM Hunedoara semnat de Iorgovan Velichi ?

7 - aceeași doamnă Bercea Mihaela și-a găsit loc de muncă și la asociația „Thumende” Valea Jiului, asociație care, la fel, a derulat proiecte prin programul POSDRU în parteneriat cu AJOFM Hunedoara reprezentată în proiect de către directorul Iorgovan Velichi ?

8 - funcționarul public al AJOFM Hunedoara, Uifălean Dorina, de asemenea, își găsește loc de muncă  la asociația AFC Arad condusă de Bercea Mihaela soția funcționarului public Bercea Valentin, coleg de instituție cu d-na Uifălean Dorina.

9 - același funcționarul public al AJOFM Hunedoara, Uifălean Dorina, își găsește loc de muncă și la ACSP Petroșani condusă de Chimerel Mihaela (sora colegului Bercea Valentin) când această asociație a derulat, de asemenea, proiecte prin programul POSDRU în parteneriat cu AJOFM Hunedoara ?

10 - funcționarul public Uifălean Dorina (la fel ca și colegul Bercea Valentin) împrumută în nume personal suma totală de 123.658 lei (a se vedea declarațiile de avere nr. 30/23.04.2012, nr. 56/29.04.2013) asociațiilor ACSP Petroşani, AFC Arad și persoanei fizicice Indricău Mihaela (devenită d-na. Bercea Mihaela), după care devine angajata acestor firme de la care obține venituri salariale din „activitățididactice”. Cât despre sumele „împrumutate” d-na Uifălean Dorina, la fel ca și colegul Bercea Valentin, nu face dovada returnării respectivelor împrumuturi.

11 - dl.Uifălean Ioan, soțul funcționarului public Uifălean Dorina, este cooptat în această încrengătură în sensul în care și dumnealui găsește loc de muncă la asociația  ACSP Petroșani, asociație căreia îi oferă împrumuturi soția sa.

12 - același Uifălean Ioan este angajat și la asociația „Thumende” Valea Jiului, asociație care a derulat proiect prin programul POSDRU în parteneriat cu AJOFM Hunedoara instituție reprezentată în proiect de Iorgovan Velichi, șeful doamnei Uifălean Dorina ?

13 - funcționarul public al AJOFM Hunedoara, Pălivan Livia, își găsește, de asemenea, loc de muncă la ACSP Petroșani asociația condusă de sora funcționarului public Bercea Valentin coleg de instituție cu d-na Pălivan Livia?

14 - dl. Pălivan Daniel își găsește își găsește și dumnealui loc de muncă la asociația „Thumende” Valea Jiului, în proiectul derulat prin programul POSDRU în parteneriat cu AJOFM Hunedoara unde este angajată soția acestuia?

15 - și cu ce scop funcționarii publici, Bercea Valentin și Uifălean Dorina, acordă împrumuturi, în nume personal, soției lui Bercea Valentin, asociației ACSP Petroșani condusă de sora acestuia, asociației AFC Arad condusă de soția acestuia, asociații la care ulterior deveneau angajați atât ei cât și membri familiilor, obținând venituri de la aceste asociații sub formă de salarii ?

Oare, unde se pot încadra aceste fapte care evident, fără echivoc, încalcă legea, fapte prin care respectivi funcționari publici ai AJOFM Hunedoara au devenit angajați și în mediul privat împreună cu membrii familiilor, prin diferite strategii și mecanisme.

Poze la deschiderea proiectului „Facilitarea accesului pe piaţa muncii a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi a şomerilor derulat de către asociația „THUMENDE” Valea Jiului în parteneriat cu AJOFMHunedoara.
  


- de la stânga la dreapta:
IORGOVAN LUIZA- profil, plan apropiat - soția directorului AJOFM Hunedoara
UIFĂLEAN DORINA- plan îndepărtat- funcționar public AJOFM Hunedoara;
IORGOVAN VELICHI- director AJOFM Hunedoara - partener proiect cu asociatia „THUMENDE” V.J.;
IONESCU CRISTINELA- (văzută parțial în poză) președinta asociației „THUMENDE” VJ;
BERCEA VALENTIN- funcționar public AJOFM Hunedoara;
UIFĂLEAN IOAN - (în stânga lui Bercea Valentin) soțul doamnei Uifălean Dorina.

Poze la  deschiderea proiectului„Calificarea, o sansa pentru ocupareadurabila!” derulatde către ACSP Petroșaniîn parteneriat cu AJOFM Hunedoara



de la stânga la dreapta:
UIFĂLEAN DORINA- funcționar public AJOFM Hunedoara, șefa CFP Petroșani;
IORGOVAN VELICHI- director AJOFM Hunedoara- partener proiect cu ACSP Petroșani; 
BERCEA VALENTIN - funcționar public AJOFM Hunedoara ;
BERCEA MIHAELA - (în picioare)- soția lui Bercea Valentin.

Materialul „FRAUDAREA FONDURILOR EUROPENE” pe care l-am trimis mai multor instituții alestatului reprezintă semnalarea unor fapte de corupție, nefiind formulat cu caracter de plângere penală, așa cum se arată în cele două Ordonanțe primite de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel AlbaIulia.

De aceea nu am să fac plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia împotriva celor două ordonanțe, dar si pentru că rezultatul îl intuiesc având în vedere faptul că solidaritatea și reflexul de colegialitate funcționează,ci  am să continui să scot la iveală tot ce se încearcă a se îngropa.

Nu înțeleg motivul pentru care nicio instituție a statului nu observă că, ceva nu este în ordine.

PETRE LUNGOCI

marți, 10 octombrie 2017

- Înrolarea etnicilor germani din România în unități SS (1939–1943)

Preluare din JUSTITIARUL.RO

Înrolarea etnicilor germani din România în unități SS (1939–1943)


  În urmă cu cinci-șase ani, când despre primarul Klaus Werner Iohannis și FDGR-ul condus de el la Sibiu se […]

În urmă cu cinci-șase ani, când despre primarul Klaus Werner Iohannis și FDGR-ul condus de el la Sibiu se știau prea puține lucruri la nivel național, Radu Golban a vorbit pentru prima oară la emisiunea pseudo-patriotului Rareș Bogdan despre organizația hitleristă Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien) și despre declararea succesiunii după aceasta făcută în anul 2007, în instanța de judecată, de FDGR-ul lui Iohannis. Dichisitul pupincurist al alogenilor, sfertodoctul incult Rareș Bogdan, habarnistul total a sărit ca proasta din baie să-i salveze pe sașii lui dragi, afirmând că au fost puțini etnici germani care s-au înscris în Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien). Nu, băi slugoiule, aproape toți s-au înscris, extrem de puțini au fost cei care au avut curajul să refuze aderarea la organizația nazistă. Mai mult de atât, aproape toți tinerii sași, pe lângă înscrierea în Grupul Etnic German, s-au înrolat voluntar și în Waffen SS, așa cum este probat cu documente istorice din arhive și în articolul care urmează!!! Prea puțini au fost cei care, inapți militar din motive medicale, au ajuns la Organizația „Todt” – similară trupelor de geniu
După aceea, la câțiva ani distanță, caraghiosul Mihăiță Calimente, unul dintre lingușitorii fruntași ai lui Klaus Iohannis în campania electorală de la prezidențialele din 2014, lansase ciudata teorie că Grupul Etnic German (GEG) a fost înființat în anul 1940 de către generalul Ion Antonescu prin Decretul-Lege nr. 830 din 21 noiembrie 1940, ca și cum ar fi fost inițiativa acestuia, apărută din neant și nu impunerea Germaniei! Ca și cum etnicii germani din România ar fi fost forțați – culmea, de către români! – să adere la o organizație care le conferea drepturi suplimentare față de cetățenii românii, în calitate de cetățeni aparținând rasei superioare ariene, fiindcă GEG căpătase grație acelui decret-lege emis de Ion Antonescu, la presiunea directă a lui Adolf Hitler, o semi-independență prin care se subordona direct Germaniei naziste și figura în România ca un stat în stat! A fost o umilință pentru militarul de carieră Ion Antonescu! Grupul Etnic German din România (în germană Deutsche Volksgruppe in Rumänien) a fost legalizat oficial printr-un decret-lege, sub presiunea Germaniei naziste, la 21 noiembrie 1940, cu o zi înaintea vizitei generalului Ion Antonescu la Berlin (22-25 noiembrie 1940), ca o dovadă de obediență față de Fuhrer și pentru a câștiga bunăvoința Germaniei hitleriste cu care s-a aliat tot atunci, în 23 noiembrie 1940, prin semnarea Pactului Tripartit.
Înrolarea etnicilor germani în unități SS, 1939-1943
Problematica înrolării etnicilor germani din România (așa-numiții Volksdeutsche) în armata germană (majoritar la unitățile SS) aparține în cvasitotalitate ariei Banatului (zona Timisoarei) și Ardealului (cu predominare în zona Sibiu – Sighișoara – Mediaș – Brașov). În cele ce urmează voi face o primă încercare de sinteză a acestui subiect, atât pe baza surselor arhivistice (dosare din cadrul Arhivelor Naționale, Filiala Hunedoara) cât si bibliografice (lucrări tipărite, mai ales Armata Română 1941-1945, Editura RAI Bucuresti, 1996, pag. 204-208 și pagini Web). Prima parte este dedicată unei scurte priviri generale asupra momentelor importante în recrutarea voluntarilor din România, a doua parte detaliilor privind recrutarea din 1943 în centrele județului Hunedoara, iar ultima parte unei scurte retrospective asupra unităților militare în care au ajuns să lupte majoritatea Volkdeutsche români și aspectelor poștale.
Scurt istoric al recrutărilor
1. Primii voluntari – 1939
După izbucnirea războiului (sept. 1939) s-au oferit spontan ca voluntari circa 350 tineri Volksdeutsche români, care se găseau la acea dată în Germania ca studenți sau în curs de formare profesională. Toți acestia au primit o instrucție de bază la Waffen-SS [informație Horst Scherrer, Germania].
2. „1000 – Mann Aktion”, 1940
Conform legislației în vigoare, cetățenii români nu puteau fi membri ai unor armate străine, sub amenințarea sancțiunilor privind dezertarea. Astfel că, în lipsa unor întelegeri militare româno-germane, primele acțiuni de recrutare din România a voluntarilor Volksdeutsche au avut un caracter semiclandestin (mascate sub forma invitării ca turiști a unor tineri în Germania, unde acestia se înrolau), însă tolerat de autoritățile române, întreaga aiune aflându-se de altfel sub supravegherea organelor de poliție. În 1940 s-a desfăsurat asa numita Acțiunea 1000 oameni, direct organizată de biroul SD al Reichsführerului Heinrich Himmler si condusă în România de către Andreas Schmidt, care urmărea să recruteze acest număr de voluntari din România. Ecouri ale acestei acțiuni pot fi găsite în adresa Poliției de resedință Deva nr. 140 SS / 3.6.1940 [Fond Prefectura Hunedoara, Dosar 214 / 1940]:
Până în prezent, în afară de vizitele Dlor Harth Ioan, Fleps Mihai, Dr. Steutzel, etc, în jud. Hunedoara, care sub masca că procedează la o verificare a stării sănătății tineretului german îl grupează și-l selecționează în vederea formării cadrelor viitorilor piloți și parașutiști, o organizare temeinică în unități paramilitare împărțite pe străzi, secții și grupe, nu avem a semnala decât în stare embrionară în sectorul Comisariatului de poliție Petroșani.
Cu privire însă la recrutarea de tineri, care urmează a fi îmbarcați pentru Germania în portul Orșova, am stabilit și posedăm informații precise că prin multe orașe din Ardeal si Banat unde sunt centre compacte cu populație minoritară germană, tineretul german a fost convins să plece în Germania. În acest sens, informatorul ne redă situația din Sebeș-Alba unde […] numeroși tineri sași care au recrutat odată cu el [fiul gazdei informatorului, n.a.], au primit câte 3000 lei, urmând ca, cu acesti bani sub formă că vor să viziteze ca turiști Germania, sunt asteptați în Orșova în ziua de 4 iunie a.c. de un vapor care îi va duce în Germania. Ar fi vorba de un prim lot de 3000-3500 tineri sași. Informatorul ne mai relatează că a fost față la o discuție între proprietarul de masini Schuszter Ernest din Sebeț-Alba sâși un tânăr care-l angajase pentru transportul mai multor tineri până la Orșova. Cerând lămuriri, Ernest Schuszter i-a spus informatorului, că acel tânăr cu care vorbise face parte dintr-un grup de turisti ce pleacă prin Orșova în Germania, i-a mai spus că scopul real al acestor tineri turisti este de a fi înrolați ca aviatori sau parașutiști în armata germană. În Alba-Iulia, informatorul nostru aflându-se într-un grup cu mai mulți șefi ai secțiilor de jandarmi din județul Alba, a auzit din gura acestora că aproape în fiecare comună sunt 2-3 tineri sași, cari îsi fac preparativele pentru plecarea în Germania. Tot cu această ocazie a auzit că din Vințul de Jos pleacă un grup mai numeros de tineri. Dela agentul judiciar Lipa Ioan din Alba-Iulia a aflat că delegatul și îndrumătorul acestor tineri domiciliază în Sibiu si e bine cunoscut de Poliția Alba-Iulia. Tuturor acestor tineri li s-a spus că, imediat ce vor sosi în Germania și vor accepta să intre în cadrele piloților sau parașutiștilor, li se va acorda cetățenia germană […]
Un rezultat concret al acestor preparative este sintetizat în adresa Poliției de Resediă Deva, Biroul Siguranță nr. 569 conf / 12.6.1940 [Fond Prefectura, Dosar 214/1940]:
În seara zilei de 10.6.1940 au trecut prin gara Simeria cu trenul personal nr. 2055 către Curtici spre Germania, circa 600 de tineri voluntari sași, originari din regiunile Mediaț, Sighișoara și Sibiu. Toți acesti tineri posedau pasapoarte obținute pe baza Convenției ce s’a stabilit între Guvernul German și Român.
Majoritatea acestor voluntari au fost ulterior înrolați în Divizia 2 SS Panzer „Das Reich”(cea care a comis teribila crimă de la Oradour-sur-Glane, Normandia, în 1944).
3. Recrutarea bănățenilor din 1941
După ocuparea Iugoslaviei de armatele germane (aprilie 1941) acțiunea de recrutare s-a axat în special pe etnicii germani din Banat (în primul rând Banatul sârbesc, trecut sub administrație germană, dar în secundar și din Banatul românesc), pentru aceștia creându-se în mod special Divizia 7 Munte SS Prinz Eugen, sub comanda lui Arthur Phleps, fost general de vânători de munte în armata română. Au fost recrutați atunci circa 3000 oameni, toți la Waffen-SS sau la Organizația Todt.
4. Recrutarea oficială din vara anului 1943
În aprilie 1943, în cursul vizitei mareșalului Antonescu în Germania, ministrul de externe german insistă din nou asupra legalizării voluntariatului; tratativele din 13.4.1943 au avut ca rezultat obținerea acordului mareșalului (care văzuse până la acea dată această cerere ca o încălcare a suveranității naționale). Prima formă a înțelegerii militare româno-germane privind înrolarea voluntarilor Volksdeutsche în armata germană a fost difuzată cu Instrucțiunile MSM 52067 / 24.4.1943 relative la condițiunile în care cetățenii români de origine etnică germană se pot înrola în armata Germană (convenție între Statul German si Statul Român). În județul Hunedoara, aceste instrucțiuni au fost transmise prin Ordinul Prefecturii nr. 11631 / 26.5.1943. Nu vom publica aceste instrucțiuni deoarece la nici o lună de la emiterea lor, ele sunt modificate, devenind în forma finală Convențiune între Guvernul Reichului German si Guvernul Român privitoare la înrolarea în Armata Germană SS a cetățenilor Români de origine etnică germană din 12.5.1943. Iată textul selectiv, asa cum apare în Dosarul 11/1943 din Fondul Pretura Plăsii Brad:
Între Guvernul Reichului German și Guvernul Român s-a convenit ca cetățenii români de origine etnică germană să se poată înrola în Armata Germană SS, în condițiile arătate mai jos:
I. Recrutarea.
  1. Înrolarea în Armata Germană SS este voluntară pentru cetățenii români de origine etnică germană, care au îndeplinit vârsta de cel puțin 17 ani la 1.4.1943. Cei ce se vor înrola în Armata Germană SS pe baza convenției de față îsi vor păstra cetăTenia română cu toate drepturile ce decurg; aceste drepturi le păstrează si voluntarii care la recrutare, fiind găsiți inapți sau care pentru alte motive au fost retrimisi în țară.
  2. Nu se admite înrolarea următoarelor categorii de cetățeni români de origine etnică germană:
  1. ofițeri si subofițeri activi. Ofițerii si subofițerii de rezervă se pot înrola numai cu aprobarea nominală a MSM;
 b) ofițerilor, subofițerilor, gradaților și trupei, activi sau de rezervă, dela comandamentele, unitățile si formațiunile aflate în Taman, Cuban, Crimeea si litoralul Mării până la Nistru; deasemenea se exceptează si cei aflați la unitățile de mars din țară, numai pentru MU din Taman si Cuban;
c) caporalilor si sergenților activi dela trupele din interior, din contingentul 1942 si 1943, afară de elevii scolilor de ofițeri si subofițeri de rezervă;
d) specialiștilor de orice grad din contingentele active – 1942, 1943 și 1944 – și anume: reparatori de telefoane, radiotelegrafiști, telemetriști, altimetriști, meteorologiști, aruncători-flăcări, ochitori dela tunuri, obuziere, tunuri de infanterie, aruncătoare și anticare, armurieri, artificieri și tankisti precum și toți din marină si aeronautică;
e) specialistilor de orice grad si vârstă, necesari armatei și industriei naționale și anume: opticieni, chimiști, șoferi, mecanici, electricieni, radiotehnicieni, vulcanizatori și strungari în fier;
f) veterinarilor și inginerilor. Dintre medicii umani nu se poate înrola decât un număr de 60 de medici de toate specialitățile, aprobați de MSM. Numai acești 60 de medici vor putea fi folosiți în serviciul Armatei Germane SS, folosirea lor poate fi făcută deodată sau pe rând în serii, plecarea si venirea lor în țară nefiind legată de o dată fixă;
g) mobilizaților pentru lucru aparținând intreprinderilor industriale care interesează înzestrarea Armatei și economia națională și care sunt prevăzute în planul de mobilizarea industriilor. Scutiților de concentrare-mobilizare dela intreprinderile metalurgice. Grupul Etnic German din România, poate propune MSM anularea mobilizării pentru lucru sau a scutirii pentru unele persoane care nu ar fi absolut necesare, propunând eventual înlocuitori;
3. Cetățenii români de origine etnică germană care doresc a se înrola în Armata Germană SS se vor prezenta până la 30.5.1943 la Comisiile de Recrutare ale Grupului Etnic German din România, unde vor depune declarații scrise în acest sens și care vor fi vizate de un delegat al CT. În declarție se va arăta precis că „de bună voe” se angajează în Armata Germană SS. Guvernul Român garantează că acelora care nu vor să se înroleze nu li se va aplica de nimeni nici o sancțiune. Listele voluntarilor, întocmite astfel de către Comisiile de Recrutare, se vor prezenta la sediul CT, unde vor fi verificate din punctul de vedere al excepțiunilor prevăzute în prezenta convenție. Cetățenii români de origine etnică germană, care se găsesc sub drapel în Armata Română, vor face declarațiile respective la unități.
II. Plecarea din țară.
Voluntarii predați GEG din România vor fi constituiți în elemente de transport prin grija organizațiilor respective germane, ei trebuind să părăsească țara până la 31.7.1943. Acesti voluntari nu au dreptul să scoată din țară decât:
  • efectele de îmbrăcăminte si rufărie cu care sunt îmbrăcați plus al doilea rând de rufărie;
  • hrana pentru timpul transportului, plus 2 zile după sosirea în Germania;
  • nici o altă valută peste aceea prevăzută de convențiile economice în vigoare.
Obiectele de aur sau bijuteriile sunt de asemeni interzise afară de verighetă si ceas. Aceleasi restricții se aplică si pentru cei ce se întorc în Reich-ul German din concedii, servicii izolate, etc […]
III. Relațiunile cu țara.
  1. Toți cei înrolați în Armata Germană SS, în condițiile prezentei convențiuni, nu au dreptul să poarte în România (concedii, servicii izolate) uniforme germane decât pe timpul transportului, la intrarea și ieșirea din țară. Aceleasi restricții se aplică și pentru teritoriile administrate de Statul Român.
  1. Nici un cetățean român de origine etnică germană nu va putea fi întrebuințat în România și nici în teritoriile administrate de Statul Român, în formațiuni militare sau organizații politice, administrative și economice germane.
  1. Statul Român nu va acorda nici un fel de indemnizație sau despăgubiri familiilor acestor voluntari, pe timpul cât vor presta serviciul în Armata Germană SS. Celor cari vor deveni inapți pentru muncă precum și urmasilor celor decedați, Statul Român nu va acorda nici un fel de pensie sau indemnizație, toate aceste obligaTiuni rămânând în sarcina Reich-ului German.
  1. Toți cetățenii români de origine etnică germană care se găsesc în serviciul Reich-ului vor fi supusi jurisdicției române pe timpul cât se vor găsi pe teritoriul român sau pe teritoriile administrate de Statul Român. Cei care vor comite infracțiuni pe teritoriul român sau pe teritoriile adminis trate de Statul Român, vor fi judecați cu precădere și în caz de condamnare, li se suspendă executarea pedepsei, fiind predați autorităților militare germane. Ei nu se mai pot întoarce în țară decât după terminarea războiului când urmează să execute pedeapsa.Toți cetățenii români de origine etnică germană condamnați definitiv, care se găsesc în închisori militare și civile sau la unități vor fi puși la dispoziția Armatei Germane SS, iar executarea pedepsei este suspendată până după terminarea războiului. Cei care au procese în curs, vor fi judecați cu precădere, aplicându-li-se același regim.
  1. Nici un cetățean român de origine etnică germană angajat în serviciul Reich-ului German nu are dreptul să stea în concediu în România mai mult de 30 zile pe an.
IV. Dispoziții speciale.
1. Toți cetățenii români de origine etnică germană aflați actualmente în serviciul Reich-ului German, fiind plecați din țară cu aprobarea Guvernului Român, se încadrează în dispozițiile prezentei convenții.
2. Cetățenii români de origine etnică germană plecați în mod fraudulos din țară se încadrează de asemenea în dispozițiile acestei convenții, dacă sunt întrebuințați în unitățile Armatei Germane SS si în industriile sau organizațiile de război.
Semnează: Împuternicitul Guvernului Reich-ului German, Ministru PlenipotenTiar al Reichului la Bucuresti Ministru PlenipotenTiar al Reichului la Bucuresti și Împuternicitul Guvernului Român, Șeful M.S.M. General I. Șteflea.
Convenția de mai sus a fost completată ulterior prin Ordinele MSM 102770 / 22.6.1943 si 102770 / 28.6.1943 (fără importanță pentru noi). Până la sfârșitul anului 1943, se apreciază că mai mult de 40-60000 Volksdeutsche români s-au înrolat în unitățile SS și aproximativ 10-15000 în Organizația Todt si Wehrmacht. Majoritatea au ajuns la Diviziile 7 Munte SS Prinz Eugen si 8 Cavalerie SS Florian Geyer. Spre sfârșitul războiului, ei au completat si pierderile altor unități, cum ar fi Diviziile voluntari Panzer Grenadier 11 SS Nordland , 17 Götz von Berlichingen si 18 Horst Wessel”. Dar recrutări de voluntari s-au făcut și ulterior, până în vara-toamna anului 1944.
Recrutarea din 1943 în județul Hunedoara
Recrutările în județul Hunedoara s-au desfăsurat în cel puțin 2 faze: prima recrutare, a etnicilor germani cu vârste între 18-35 ani, a avut loc între 29.4-3.5.1943, fiind urmată de o a doua recrutare (în majoritatea centrelor), între 28-30.5.1943, pentru etnicii germani cu vârste între 35-45 ani. Cel puțin în două centre a fost necesară și o a treia recrutare, între 29-30.6.1943, destinată în principiu etnicilor germani din mediul rural. Interesant faptul că multe note informative ale poliției (din care sunt redate mai jos extrase doar pentru câteva) reliefează atitudinea diferită a etnicilor germani față de recrutare, aceasta fiind de multe ori una de lipsă de entuziasm, evident că nemanifestată public, doar împărtăsită în cercurile de apropiați. Dar nici nu ar fi existat în acel an 1943 prea multe motive de entuziasm pentru trimiterea pe front. Astfel la 17.6.1943 se evidențiază că în scriptele Grupului Etnic German se vede că dintr-un lot de 6000 tineri plecați la începutul războiului în Germania, azi mai sunt în viață sub 2000 . Nici soarta celor care nu rezistau psihic regimului din SS și dezertau nu era de invidiat. În iulie 1943, un raport preciza în acest sens:
La Timisoara doi dezertori germani originari din România s-au sinucis în momentul când organele militare s-au prezentat la locuințele acestora pentru a-i aresta, știind că vor fi executați. Unul s-a aruncat dela etaj iar al doilea si-a tăiat gâtul. Cu toate că Salvarea a încercat să dea ajutoare sinucigașilor, intervenția a fost interzisă.
Iată în cele ce urmează câteva detalii ale recrutărilor în principalele centre ale județului, asa cum rezultă din notele informative ale organelor de Poliție, cuprinse în Dosarul 15 / 1943 al Fondului Chestura Poliției Deva.
Deva. Prima recrutare în zilele de 29-30.4.1943 (pentru cei născuți între 1908-1925), la care s-au prezentat 80-90 tineri. A doua recrutare a avut loc la 28.5.1943, pentru cei cu vârste cuprinse între 35-45 ani, la care s-au prezentat 80-100 persoane. Starea lor de spirit este cam scăzută (deoarece se tem că vor fi considerați străini în Germania si utilizați în prima linie).
Petrosani. Prima recrutare în 30.4.1943, la care s-au prezentat un număr de 170-180 tineri din Valea Jiului, cu vârste cuprinse între 18-35 ani. La a doua recrutare, din 30.5.1943 au fost numai prezenți, alături de 2 deținuți adusi din închisoarea Hațeg. O recrutare suplimentară (a treia) a avut loc la 20(21?).6.1943, acum fiind prezenți 130 tineri din teritoriul rural al Văii Jiului (din care 16 din Lupeni) și din Detașamentul de Lucru Livezeni. Pe lângă acestia, au fost recrutate și 25 de fete din Valea Jiului care au cerut să fie trimise la muncă în Germania, dintre acestea 5 au și plecat în 13.7.1943 la Timisoara.
 Orăstie. Prima recrutare în acest puternic centru german din județ, a avut loc în zilele de 1-2.5.1943, prezentându-se 59 sași din orașul Orăștie, din care au fost recrutați 57 (din care 32 au fost propusi pentru SS). A doua recrutare (tot pentru teritoriul orașului Orăștie) a avut loc la 29.5.1943, comisia funcționând la Hotelul Transilvania, ocazie cu care s-au prezentat 37 sași. A treia recrutare (pentru teritoriul rural din jurul Orăștiei) s-a desfășurat la 22.6.1943, fiind recrutați 24 (conform altui document cca. 27) sași din comuna Aurel Vlaicu. Atitudinea populației vârstnice nu era favorabilă acestei acțiuni, după cum rezultă din adresa 2511S / 16.7.1943 a Poliției Orăstie:
Bătrânii, care de la început au fost contra partidului [nazist, n.a.] pentru metodele sale care tindea să elimine pe bătrâni, ca învechiți în rele, reproșează tineretului că soarta ce-o așteaptă, singuri si-au creat-o ca fiind lipsit de experiență si impresionat de rezultate trecătoare [se referă evident la atitudinea aventurieră a celor ce s-au oferit voluntari pentru SS, atitudine pentru care majoritatea celor ce s-au întors în România vor plăti greu după război, n.a.].
Brad. Comisia de recrutare pentru cei cu vârste între 18 -35 ani din teritoriul rural al plăsii Brad a funcționat la Gurabarza în 30.4.1943, recrutând 12 tineri din Gurabarza si 5 din Brad. Documentele poliției consemnează și aici faptul că au răspuns cu entuziasm doar cei sub 20 ani, ceilalți au încercat să se eschiveze, deasemenea că o condiție sine qua non pentru soldații acestor formațiuni [SS] e de a nu se mai înapoia la familie până la sfârșitul războiului sau de a-și duce familia în Germania. Este consemnată și existența unui ajutor pentru familii, de circa 5900 lei lunar, din fondurile puse la dispoziție de autoritățile germane.
Hunedoara. Prima recrutare a avut loc la 3.4.1943 (probabil 3.5?), iar cea de-a doua la 28.5.1943, ocazii cu care au fost recrutați 13, respectiv 10 sași pentru SS. Deși trebuiau recrutați doar cei cu vârste cuprinse între 25-35 ani, la Hunedoara au fost recrutați toți cei între 18-42 ani, depășindu-se stipulațiile convenției.
Hațeg. Prima (și singura) recrutare a avut loc la 1.5.1943. Nu se cunosc alte detalii.
În total, din județul Hunedoara au fost recrutați 577 etnici germani, din care au fost în final admiși 373, iar restul de 204 au fost respinși de Cercul Teritorial Hunedoara, ca făcând parte din excepțiile prevăzute de Convenție. Din teritoriul rural al județului au fost recrutați 356 etnici germani, fiind declarați apți pentru acest serviciu doar 222.
Desi în Convenție s-a prevăzut termenul limită de 31.5.1943, totusi, după cum s-a văzut mai sus, o a treia serie de recrutări s-a făcut în luna iunie 1943. Rezultatul acestor ultime recrutări era sintetizat la 3.7.1943 ca fiind următorul: Petrosani – 15, Deva – 4, Orăștie – 20, Hunedoara – 3, Lupeni – 12, Brad – 2, deci în total 56 etnici germani. La 2.7.1941 au plecat din Deva spre Brașov 41 voluntari (probabil cei aprobați dintre cei 56 recrutați), urmând ca de acolo ei să se îndrepte spre Germania.
Iată pentru comparație, cum s-a desfăsurat recrutarea la Aiud (jud. Alba Inferioară): aici, la 26.5.1943 comisia (formată din 3 delegați ai formațiunilor SS germane din Reich, un medic din Sibiu si un delegat al GEG din Brașov) a recrutat 6 etnici germani din oras si încă 6 din Penitenciarul Aiud (unii dintre ei condamnați pentru spionaj în favoarea Turciei, Bulgariei și Ungariei!). Conform altui document, numărul celor recrutați dintre condamnații aflați în penitenciar ar fi fost de 51 (greșeală?) (dintre cei condamnați la închisoare contravențională până la 5 ani), iar din Penitenciarul Alba Iulia ar fi fost eliberați (și recrutați) toți condamnații etnici germani.
În ce priveste soarta acestor tineri ulterioară recrutării, pot fi desprinse din aceleasi note informative câteva detalii. Astfel, la 31.5.1943 a fost organizată o mare slujbă în Sibiu, la care 600 tineri sași au primit Cina cea de taină, urmând să fie trimisi pentru instrucție la Viena, la trupele SS. La 1.7.1943 a trecut prin gara Simeria un tren cu 50 vagoane cu tineri voluntari, venind dinspre Deta spre Viena, urmând să treacă frontiera în Guvernământul General la Gr. Ghica Vodă (Orășeni, în Bucovina de Nord). Se aprecia că în tren erau în total cca. 1500 persoane.
Unități germane
Pe baza bibliografiei existente, se pot delimita si detalia marile unități militare germane la care au fost ulterior repartizați voluntari etnici germani din România (sursă principală: excelenta pagină Web de ordine de bătaie, istoric si organizare a Armatei germane 1919-1945 a lui Jason Pipes, Feldgrau). De precizat în primul rând că au existat relativ multe divizii chiar numite de voluntari, constituite din etnici germani sau negermani din întreaga Europă; câteva din acestea au recrutat șVolksdeutsche din România (în final sunt trecute si Oficiile Postale Militare – OPM germane întâlnite pe corespondența de la acele unități):
7.SS-Freiwilligen-Gebirgs-Division „Prinz Eugen” formată la inițiativa lui Gottlob Berger din Volksdeutsche bănățeni, desemnată mai ales acțiunilor anti-partizani din spațiul iugoslav, a fost localizată consecutiv în Croația între Feb.-Aug. 1943, la Split între Sep.-Nov. 1943, la Sarajevo în Dec. 1943, în Croația între Ian.-Iul. 1944, în Serbia între Aug.-Oct. 1944, în Croația între Nov. 1944-Apr.1945 si în Slovenia, la Cilli, unde este preluată de iugoslavi în Mai 1945. OPM întâlnite : 44525, 46842.
11.SS-Panzergrenadier-Freiwilligen-Division „Nordland”, formată în august 1943, aflată în Croația între Sep.-Nov. 1943, apoi la Leningrad între Dec.1943-Feb. 1944, la Narwa între Mar.-Sep. 1944, în Kurlanda între Oct.1944-Ian. 1945, în Pomerania între Feb.-Mar. 1945, pe Oder în Apr. 1945 si la Berlin în Mai. 1945. OPM întâlnite: 32192, 32298, 32878, 37790, 38749, 38826 (de departe, cele mai întâlnite corespondențe ale voluntarilor).
17.SS-Panzergrenadier-Division „Götz von Berlichingen”, formată în și staționată în Franța între Oct.1943-Mai 1944, apoi pe frontul de vest (Normandia, Champagne, Saarpfalz, Franken) până la 7.5.1945, când se predă americanilor în Bavaria.
18.SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Division „Horst Wessel” formată între Apr.-Iun. 1944 la Zagreb si Cilli, localizată în Ungaria între Iul.-Nov. 1944, în Slovacia în Ian. 1945 și în Silezia începând cu Feb. 1945.
 SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Brigade „Nederland”, denumită din dec. 1944 23.SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Division „Nederland” legiune, brigadă, apoi divizie a voluntarilor olandezi, încorporând ocazional si VolksdeutscheOPM întâlnite : 40899, 56387.
Pe lângă acestea, au mai existat si unități de voluntari (mai ales din Europa de Vest), în cadrul cărora nu au fost încă semnalați etnici germani din România; iată totusi, pentru orice eventualitate lista celor mai importante divizii: 22.SS-Freiwilligen-Kavallerie-Division „Maria Theresia” (formată în Ungaria între Iul.-Aug. 1944, țară în care staționează până în Feb.1945, când este dizolvată), 27.SS-Freiwilligen-Grenadier-Division „Langemarck” (formată în oct.1944 din Legiunea Flandra, cu voluntari belgieni), 28.SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Division „Wallonien” (formată în oct.1944 din Legiunea Valonă, cu voluntari belgieni), 31.SS-Freiwilligen-Grenadier-Division (formată la 1.10.1944 din 23.Waffen-Grenadier-Division der SS Kama (kroat. Nr. 2), voluntari croați), 32.SS-Freiwilligen-Grenadier-Division „30.Januar” (formată în ian. 1945).
În afara unităților de „voluntari” exclusive, etnicii germani din România au mai fost întâlniți si în divizii SS obișnuite:
2.SS-Panzer-Division „Das Reich”, aflată pe frontul francez până în Mar. 1941, apoi în Iugoslavia (plecând din Timișoara) în Apr. 1941, în refacere între Mai-Iun. 1941, din nou pe front în Rusia între Iul. 1941-Iun. 1942, în Franța Sep. 1942-Ian. 1943, din nou Rusia Feb. 1943-Ian.1944, Franțși Ardeni între Feb. 1944-Ian. 1945, Ungaria Feb.-Mar. 1945, predându-se americanilor în Boemia (mai 1945).
5.SS-Panzer-Division „Wiking”, care a cuprins voluntari din țări vest și nord-europene: Olanda, Belgia (Flandra, Valonia), Norvegia, Danemarca, Elveția, Finlanda, Suedia, Estonia; în afara acestora mai multe unități de marș au fost consitutite din Volkdeutsche din Balcani, inclusiv România. Divizia 5 Panzer SS a activat în Rusia până în Apr. 1944 (distrusă la Cerkassy), refăcută la Heidelager între Mai-Iul. 1944, apoi la Modlin între Aug.-Dec.1944, în Ungaria între Ian.-Apr. 1945, sfârșind războiul la Graz (unde se predă americanilor la 6.5.1945). OPM întâlnite : 33576, 46096, 57084.
8.SS-Kavallerie-Division „Florian Geyer”, a activat în Rusia între Oct. 1942-Oct. 1943, apoi în Ungaria Nov. 1943-Mar.1944, Croația Apr.-Iul. 1944, reorganizare în Ungaria Aug. 1944, Transilvania Sep.-Oct.1944, Budapesta Nov. 1944-Feb. 1945.
16.SS-Panzergrenadier-Division „Reichsführer SS” , formată între 1-4. 1944, concentrată la Debrecen în Apr.-Mai. 1944, apoi în Italia între Iun . 1944-Ian. 1945, retrasă la Nagykanisza în Feb.-Mar. 1945, sfârșind războiul în Austria. OPM întâlnite : 41456.
Aspecte poștale
Corespondența militară a voluntarilor etnici germani din România nu se deosebește din punct de vedere poștal de cea a restului soldaților germani, decât prin adresarea în România si (neapărat) prin concordanța numelui de familie al expeditorului din Armata Germană cu cel al destinatarului din România sau prin indicații clare de relații de familie între aceștia sau de origine din România, desprinse din textul corespondenței (altfel ar putea fi vorba și despre corespondența unui prieten sau cunoscut din Armata Germană, dar neoriginar din Banat sau Ardeal). Evident că, apartenenTa expeditorului la una dintre diviziile formate din voluntari (enunțate mai sus) este un argument în plus, dar nu trebuie uitat că voluntarii (mai ales cei din anii 1940-1942) au ajuns în cele mai diferite unități militare (inclusiv ca militari în garda unor lagăre de concentrare!). O mare parte a corespondențelor provine de la unități de instrucție (din Germania sau Austria) sau teritoriale (depozite, spitale, etc.), în aceste cazuri circulând prin poșta civilă germană, dar nefrancate în general; în mod similar majoritatea corespondențelor circulând prin poșta militară sunt din perioade de instrucție sau refacere, cele de pe front propriu-zise (din focul luptei) fiind relativ rare.
Un aspect particular îl reprezintă existențCăsuțelor Poștale SS, folosite (mai ales de către Volksdeutsche din România) aparent pentru a ascunde relațiile lor cu SS-ul. Plicurile spre voluntarii din unitățile SS erau expediate din România într-un plic suplimentar, pe una din adresele: WIEN 62, SCHLIESSFACH 110, FR sau WIEN 62, SCHLIESSFACH 113, FR (Viena, Căsuța Poștală 110 sau 113, inițialele F.R. se referă la o întreprindere comercială care deținea căsuțele poștale). La sosirea aici, plicurile erau extrase si retrimise pe adresa unității SS, majoritatea fără numele expeditorului, unele cu numele acestuia scris normal sau pe interiorul clapei de închidere a plicului. Există si corespondențe circulate astfel de pe front în România. Sistemul amintește oarecum, celor ce se ocupă cu cenzura, de celebra P.O. Box 506 din Lisabona…
                                                                                                                                 Dan Grecu
Celor interesați de subiect și de urmările pe care le are azi istoria de ieri, le recomandăm și articolul: Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) rescrie istoria umoristic, cică generalul Ion Antonescu i-a obligat să devină hitleriști!