Cititţi şi articolul "Despre Băsescu - membru PCR , colaborator al securităţii comuniste ( de fapt ofiţer acoperit al DIE) + traficant de arme" pe care îl găsiţi aici: http://valter-cojman.blogspot.ro/2012/08/despre-basescu-membru-pcr-si.html
În ceea ce mă priveşte nu m-aş mira dacă ar apare dosarul de securist a lui Băsescu şi să aflăm că era şi un criminal cu sânge rece şi că acuzaţia de viol, făcută de un comisar de poliţie, este reală şi că nu e singurul caz... Intraţi aici:
http://valter-cojman.blogspot.ro/2012/08/basescu-dictator-fara-onoare-si-cuvant.html
http://www.cotidianul.ro/ponta-basescu-a-fost-ofiter-la-contrainformatii-201274/
"PUBLICATI REGISTRUL JURNAL
Editorial Radu Tudor, Jurnalul national, 6 Septembrie 2006
In anul 2004, Ministerul Apararii Nationale raspundea cu urmatoarele precizari unei solicitari venite din partea unui judecator: “”Din studiul registrului-jurnal pentru evidentierea retelei informative al Comandamentului Marinei Militare Constanta, inventariat sub nr. 39/1972, rezulta ca numitul Basescu Traian, nascut la data de 04.11.1951, a fost colaborator al organelor de contrainformatii militare, avand dosarul personal nr. 3990/09.11.1973. Nu i s-a stabilit nume conspirativ. La data de 27.09.1976 s-a incetat legatura cu acesta. Dosarul personal cu numarul de mai sus a fost transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, cu adresa nr. 00151392/29.09.1976. Fosta UM 0632 (Directia a IV-a) nu a preluat arhiva creata de Securitatea judetului Constanta. Nu a fost identificat procesul-verbal de distrugere a dosarului personal nr. 3990″”.
Citind precizarile MApN, esti aproape convins ca Traian Basescu a colaborat cu Directia a IV-a Contrainformatii Militare din cadrul Departamentului Securitatii Statului.
Pe de alta parte, dupa multe ezitari si mesaje relativ contradictorii, seful statului s-a hotarat sa aiba o iesire publica pe tema colaborarii sale cu Securitatea. La Antena 3, Traian Basescu a declarat raspicat: “”Nu am semnat nici un angajament cu Securitatea, nu am dat nici o informare, niciodata”". Pana la orice proba contrarie, il credem pe Traian Basescu. Daca zice omul in direct, pe postul de televiziune al adversarului sau Dan Voiculescu, ca nu a colaborat, trebuie sa luam de bune spusele sale.
Pe de alta parte, dupa multe ezitari si mesaje relativ contradictorii, seful statului s-a hotarat sa aiba o iesire publica pe tema colaborarii sale cu Securitatea. La Antena 3, Traian Basescu a declarat raspicat: “”Nu am semnat nici un angajament cu Securitatea, nu am dat nici o informare, niciodata”". Pana la orice proba contrarie, il credem pe Traian Basescu. Daca zice omul in direct, pe postul de televiziune al adversarului sau Dan Voiculescu, ca nu a colaborat, trebuie sa luam de bune spusele sale.
Dar declaratia presedintelui si mentiunea din documentul MApN se bat cap in cap. Avem doua variante. Fie subofiterul de la arhiva MApN de la Pitesti si-a mintit superiorii, inventand un document care nu exista. Si atunci avem de-a face cu o fapta grava, ce atrage dupa sine chiar o responsabilitate penala.
Fie documentul exista si Traian Basescu a fost trecut drept informator al Directiei a IV-a fara cunostinta sa. Lucrul acesta il putea face ofiterul de contrainformatii care era responsabil cu racolarea elevilor Institutului de Marina din vremea aceea. Poate pentru ca avea norma de racolare si trebuia sa raporteze superiorilor un numar mare de informatori.
Fie documentul exista si Traian Basescu a fost trecut drept informator al Directiei a IV-a fara cunostinta sa. Lucrul acesta il putea face ofiterul de contrainformatii care era responsabil cu racolarea elevilor Institutului de Marina din vremea aceea. Poate pentru ca avea norma de racolare si trebuia sa raporteze superiorilor un numar mare de informatori.
Fara o nota informativa redactata de studentul Basescu, fara un angajament scris, nu putem vorbi despre colaborarea presedintelui cu Securitatea.
Un fost ofiter de contrainformatii militare mi-a dezvaluit insa ca existau si informatori ce furnizau doar verbal informatii, in cadrul unor discutii cu ofiterul. Apoi acesta redacta un raport in urma informatiilor obtinute, mentionand sursa. Dar daca nu avem nici rapoarte ale ofiterului CI, Traian Basescu nu poate fi acuzat ca a fost informator al Securitatii.
Un fost ofiter de contrainformatii militare mi-a dezvaluit insa ca existau si informatori ce furnizau doar verbal informatii, in cadrul unor discutii cu ofiterul. Apoi acesta redacta un raport in urma informatiilor obtinute, mentionand sursa. Dar daca nu avem nici rapoarte ale ofiterului CI, Traian Basescu nu poate fi acuzat ca a fost informator al Securitatii.
Faimosul registru-jurnal care il mentioneaza pe Traian Basescu drept informator este un tabel, insirat pe mai multe pagini. Sunt circa 10 rubrici, unde se gasesc numele si prenumele a peste 500 de persoane. Registrul era gestionat de ofiterul directional pentru Marina Militara din cadrul Directiei a IV-a. Acest tabel are caracter de document strict-secret, ca majoritatea documentelor Directiei a IV-a, preluate de MApN din arhiva Securitatii in decembrie 1989. L-am auzit pe maestrul Ion Cristoiu intrebandu-se de ce se afla aceste documente la MApN si nu la SRI. Pentru ca echipa ce a fost numita in fruntea Armatei in decembrie 1989, in frunte cu generalul Nicolae Militaru, a dorit sa puna mana si sa distruga dovezile colaborarii lor cu sovieticii. Sunt si alte nume, foarte sonore, in acele dosare.
Dar iata ca arhiva UM 0632 – Directia de Contrainformatii Militare a Departamentului Securitatii Statului, atat de importanta pentru a lamuri aspecte esentiale din decembrie 1989, loveste si dupa 16 ani. Direct in plexul puterii de la Bucuresti, indicand ca presedintele ar fi colaborat cu “”organele”".
Ca sa nu mai existe nici un fel de alta suspiciune, ar trebui ca MApN sa transmita la CNSAS acel registru-jurnal, pentru ca apoi sa fie dat publicitatii, in facsimil. Astfel se va lamuri total un aspect extrem de important din trecutul presedintelui Romaniei".
http://radu-tudor.ro/ "
COTIDIANUL.RO
COTIDIANUL.RO
Analiză de la Washington
Americanii spun că Băsescu a fost securist şi că Ponta apără democraţia
John Podesta, şef al staff-ului de la Casa Albă în timpul mandatului preşedintelui Bill Clinton, în prezent profesor şi preşedinte al ONG-ului Obama-Biden Transition Project, explică şi clarifică situaţia scenei politice din România într-o analiză publicată de Center for American Progress (Centrul American pentru Progres), organizaţie condusă de foşti şi actuali influenţi formatori de opinie afiliaţi Partidului Democrat din SUA.
Cotidianul.ro publică traducerea integrală acestei analize:
„Pretenţiile unor reputaţi comentatori internaţionali, precum Washington Post sau The Economist, conform cărora prim-ministrul Victor Ponta a subminat democraţia din România prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ameninţând stabilitatea economică, nu sunt doar greşite, ci induc în eroare cu bună ştiinţă.
La o analiză mai atentă a acţiunilor mai mult sau mai puţin recente ale preşedintelui suspendat, precum şi a recentelor decizii ale Curţii Constituţionale în această privinţă, se constată că prim-ministrul apără, de fapt, democraţia! Cu ceva mai mult de două săptămâni în urmă, Parlamentul României l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, un fost căpitan de vas maritim, care a lucrat cu Securitatea (poliţia secretă a României), înainte de revoluţia din 1989, care a pus capăt domniei liderului comunist Nicolae Ceauşescu. Băsescu s-a confruntat cu acuzaţii continue de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent, după ce a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2004. A fost suspendat, pentru prima oară, în urmă cu cinci ani, după acuzaţiile conform cărora ministrul Justiţiei, Monica Macovei, apropiata sa, orchestra procese politice.
Băsescu a încercat, cu disperare, să remodeleze spectrul politic în favoarea sa, în ciuda faptului că, în prezent, se confruntă cu o creştere fără precedent a lipsei sale de popularitate, după măsurile de austeritate, care s-au suprapus unor violări repetate ale prevederilor constituţionale.
Imediat după numirea sa, prim-ministrul Ponta a căutat să se focalizeze pe măsurile necesare redresării economiei, nu pe politică. Angajându-se, pe de o parte, să respecte angajamentele externe ale României, cu FMI şi Banca Mondială, Ponta a încercat să promoveze creşterea economică şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. În paralel, a majorat salariile din sectorul public şi a returnat sumele reţinute ilegal pensionarilor. Aceste măsuri au asigurat o victorie de proporţii pentru Uniunea Social Liberală în alegerile locale de la începutul lunii iunie. Drept răspuns, preşedintele Băsescu a început un atac pervers, în plan personal şi politic, la adresa prim-ministrului. Băsescu a făcut tot cea i-a stat în putinţă pentru a bloca reformele, abuzând de prerogativele sale constituţionale.
În acest climat tensionat, USL a înlocuit preşedinţii celor două camere parlamentare şi l-a suspendat pe preşedinte, decizii confirmate toate de Curtea Constituţională. Cu toate că majoritatea judecătorilor Curţii au fost nominalizaţi chiar de preşedintele Băsescu, Curtea Constituţională a decis că preşedintele a încălcat Constituţia, uzurpând şi diminuând rolul şi atribuţiile prim-ministrului şi ale Parlamentului şi că nu şi-a respectat rolul prevăzut în Constituţie, acela de moderator între puterile statului.
La referendumul care va avea loc duminică, românii vor avea oportunitatea să decidă viitorul preşedintelui suspendat. Sondajele de opinie arată că 80 la sută din populaţie îl vrea demis pe preşedintele Băsescu. Totuşi, Curtea Constituţională i-a oferit acestuia o portiţă de scăpare, cu o decizie care a anulat iniţiativa Parlamentului de a modifica legislaţia, pentru a permite demiterea preşedintelui cu o majoritate simplă a voturilor electorilor prezenţi la urne.
Viitorul preşedintelui va fi determinat, aşadar, de numărul de voturi, un cvorum de participare fiind necesar. Imediat după decizia Curţii, prim-ministrul Ponta le-a scris preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, insistând ca opinia judecătorilor să fie respectată – ceea ce cu greu poate fi descrisă drept reacţie a unui tiran nedemocrat, avid de putere. Ulterior, pe măsură ce criza s-a adâncit şi internaţionalizat, prim-ministrul a încercat să acţioneze şi să se exprime raţional şi apărând deciziile Curţii Constituţionale.
Dacă şi preşedintele Băsescu ar fi arătat acelaşi respect pentru agenda Guvernului şi pentru Constituţie, atunci perspectivele economice ale ţării ar fi fost mai surâzătoare, iar democraţia mai sănătoasă. Sperăm şi ne aşteptăm ca voinţa poporului român să triumfe. Pe termen scurt, e o chestiune de prezenţă la vot; pe termen lung, e mai mult o chestiune de timp”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu