BINE AŢI VENIT PE BLOGUL MEU! ***** DACĂ BLOGUL CORESPUNDE CERINŢELOR VOASTRE ŞI VREŢI SĂ FIŢI INFORMAŢI DESPRE NOILE POSTĂRI SAU COMENTARII AVEŢI POSIBILITATEA SĂ VĂ ABONAŢI LA CEEA CE DORIŢI. E GRATIS! ***** "UN OM INFORMAT ESTE UN OM PUTERNIC" (John Davison Rockefeller) ***** "Nu vă ataşaţi decât de oamenii vrednici de stimă; Evitaţi mai presus de orice compania celor laşi; Nimeni nu îi respectă, nici măcar cunoscuţii lor." (Alceu) ***** "Adevăratul curaj nu este forţa brutală a eroilor vulgari, ci hotărârea fermă a virtuţii şi a raţiunii ." ( Alfred North Whitehead ) ***** "Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti." (Winston Churchill) ***** "Daca taci atunci cind ar trebui sa vorbesti, sa stii ca esti fricos." (Abraham Lincoln)***** "Cel care nu are curajul să vorbească pentru drepturile sale nu poate câștiga respectul celorlalţi." (Rene Torres) ***** „Toate lucrurile măreţe din lume sunt realizate de nişte naivi ce cred cu tărie într-un lucru care , în mod absolut evident pentru toată lumea , este imposibil de realizat .“ Frank Richards ***** ''De ne va fi interzisă libertatea de exprimare, proşti şi tăcuţi, vom fi conduşi precum oile spre abator'' George Washinghton ***** VĂ DORESC O ZI BUNĂ!

sâmbătă, 4 martie 2017

- Numiții Iohannis Klaus Werner, Kovesi Laura Codruța, Lazăr Augustin acompaniați de PDL în piele de PNL, de USR, de CSM, de ong-urile sorosiste, de presa aservită și de o parte a multinaționalelor, au mințit populația cu bună știință pentru a cauza mișcări sociale cu scopul de a da jos guvernul PSD+ALDE, de a modifica majoritatea parlamentară și de a pune la guvernare ”guvernul meu” al lui Iohannis

"Din momentul în care Curtea Constituțională pronunţă o decizie de admitere a unei obiecţii sau a unei excepţii de neconstituţionalitate, decizia se publică în Monitorul Oficial; timp de 45 de zile, norma declarată neconstituţională se suspendă, nu se mai aplică. Timp de 45 de zile, legiuitorul este obligat să pună de acord dispoziţia legală declarată neconstituţională cu prevederile legii fundamentale, Constituţia, prin prisma considerentelor deciziei sau deciziilor Curţii Constituţionale...." spune Tudorel Toader, fost judecător CCR și actual ministru de justiție.

Deci, dacă ceea ce a fost declarat/ă neconstituțional/ă, nu a fost pus/ă în acord cu decizia CCR si cu Constituția în termen de 45 de zile, rămâne suspendat/ă și efectele sale au încetat.

Pe cale de consecință, toți cei care au fost acuzați de abuz în serviciu în baza articolului 297, CP, și mai ales începând cu iunie 2016 și până în prezent, vor câștiga în instanță dat fiind faptul că au fost acuzați în baza unui articol neconstituțional, suspendat și neaplicabil.

Cu alte cuvinte, minciunile debitate în spațiul public de numiții Iohannis Klaus Werner, Kovesi Laura Codruța, Lazăr Augustin acompaniați de PDL în piele de PNL, de USR, de CSM, de ong-urile sorosiste, de presa aservită și de o parte a multinaționalelor, cum că guvernul PSD+ALDE vor să-l scape pe Dragnea de acuzația de abuz în serviciu prin dezincriminarea abuzului în serviciu, în baza OUG 13/2017, sunt infirmate de spusele lui Tudorel Toader dar si de cele 3 decizii ale CCR privind OUG 13/2017 și abuzul DNA împotriva guvernului Grindeanu. De fapt, aceștia, au mințit populația cu bună știință pentru a cauza mișcări sociale de stradă cu scopul de a da jos guvernul PSD+ALDE, de a modifica majoritatea parlamentară și de a pune la guvernare ”guvernul meu” al lui Iohannis.
Aceste minciuni și dezinformări, la care se adaugă și prezența numitului Iohannis Klaus Werner la un protest NEAUTORIZAT, au dus la escaladarea protestelor din piața Victoriei constituind o amenințare la statul de drept, la valorile democratice și la siguranța națională, transformându-se într-o lovitură de stat, din fericire eșuată.
Ținând cont de aceste fapte, într-o țară normală și democrată, cu un popor normal și cu o justiție reală, numiții Iohannis Klaus Werner, Kovesi Laura Codruța, Lazăr Augustin împreună cu cei amintiți, cu organizatorii protestelor și incitatorii la proteste ilegale ar fi fost anchetați și judecați pentru amenințarea statului de drept, a siguranței naționale, pentru subminarea economiei naționale (pentru că aceste proteste masive se vor reflecta în economie) și LOVITURA DE STAT iar, numiții Iohannis Klaus Werner, Kovesi Laura Codruța și Lazăr Augustin ar fi trebuit demiși imediat, CSM și IJ dizolvate și refăcute prin alegeri libere pentru ocuparea posturilor vacante. De asemenea, și avocatul poporului care s-a lăsat convins, de presiunile făcute de Iohannis pe marginea OUG 13/2017, să atace această ordonanță, a contribuit la escaladarea acestor proteste fără motive și trebuia demis.
Din păcate trăim în ”Românica”, care este republica procurorilor, unde DNA+SRI constituie securitatea neocomunistă de tip mafiot și, impreună cu ”justiția” română, fac POLIȚIE POLITICĂ DE TIP STALINIST..., mai ceva decât pe vremea lui Ceaușescu.

Și să nu uit...
REPET: Incendiul de la Bamboo nu mi se pare o coincidență...



Klaus Iohannis si Laura Codruta Kovesi au manipulat oamenii sa iasa in strada!


Pentru evitarea abuzurilor în interes politic,  Comisia de la Veneţia recomandă un prag şi mai înalt pentru incriminarea “abuzului în serviciu”!

Astfel, în Comunicatul remis presei după ce a avut o întrevedere cu aşa-zisul „colegiul de conducere al DNA”, Kovesi spune explicit: „Colegiul de conducere al DNA alături de procurorii șefi din structura centrală a instituției s-a întrunit în ședință extraordinară pentru a analiza riscurile și impactul asupra activității DNA…”
Dar, în structura oficială a DNA nu există acest „Colegiul de conducere al DNA”! Iată care este aceasta, aşa cum apare chiar pe site-ul DNA:
După această primă manipulare, pentru a crea impresia că acest „colegiul de conducere al DNA” s-ar afla în faţa unei situaţii excepţionale de risc, Kovesi trece la a doua etapă, a „manipulării prin omisiune”, declarînd: „Prin dezincriminare, așa cum este ea reglementată de Ordonanța de Urgență menționată, va fi afectată instrumentarea unui mare număr din cele 2.151 de dosare penale aflate în lucru la DNA având ca obiect infracțiunea respectivă; în unele situații o parte din aceste cauze se vor clasa”!
În realitate, numărul de 2.151 dosare se referă la toate acuzaţiile privind infracţiunea de „abuz în serviciu”, iar ceea ce omite Kovesi să spună este cîte dintre acestea sînt deschise pentru fapte ce vizează sume mai mici de 200.000 lei, adică acelea care s-ar clasa prin efectul acestei ordonanţe!
Fiind sigură că nu poate să mintă chiar pe toată lumea, Kovesi şi-a luat o firavă măsură de siguranţă, adăugînd în finalul Comunicatului: „Soluții preliminare: o evaluare a fiecăruia din cele 2.151 de dosare penale aflate în lucru la DNA și a celor care se află deja în curs de judecare pe rolul instanțelor, pentru a constata în ce măsură investigațiile mai pot avea sau nu finalitate, în situația în care intră în vigoare ordonanța de urgență”!
“Comisia susține că asemenea prevederi penale generale sunt foarte problematice, atât cu privire la cerințele calitative ale articolului 7 al CEDO, cât și la alte cerințe fundamentale conform principiului suveranității legislative, precum previzibilitatea și acuratețea juridică și susține, de asemenea, că acestea sunt în mod special vulnerabile la manevre politice abuzive (conform Liivik v.
Estonia, 25 iunie 2009) […] 102. Pe această bază, Comisia de la Veneția consideră prevederile penale naționale cu privire la abuzul în serviciu, excesul de autoritate și expresii similare trebuie interpretate în sens îngust și aplicate cu un prag înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi spre exemplu: infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității administrației publice, șamd.

Pe baza acestor observaţii ale Comisiei de la Veneţia, Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituţional art. 297 din Codul Penal, exact în lumina textului de mai sus:
„Curtea apreciază că, în primul rând, legiuitorului îi revine obligaţia, ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care îşi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii”.
Concluzia CCR este cît se poate de clară: „Curtea constată că sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul dispoziţiilor art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează „prin încălcarea legii”.
Aceasta este singura interpretare care poate determina compatibilitatea normelor penale criticate cu dispoziţiile constituţionale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, invocîndu-se şi prevederile art.19 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei adoptată la New York.
În aceeaşi decizie a CCR se mai face o precizare importantă: „Curtea constată că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracţiuni, ţin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile şi exigenţele constituţionale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcţie de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opţiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor şi exigenţelor constituţionale”.
Este exact ce conţine această Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului! Că modificarea acestui articol putea să se facă printr-o lege dezbătută în Parlament este o cu totul altă discuţie, însă, dacă ne amintim bine, şi Guvernul Cioloş a procedat la fel, Raluca Prună modificînd 40 de articole din Codul Penal tot prin OUG!
Atunci, nici preşedintele României, nici şefa DNA nu au protestat şi nu au scos lumea în stradă, deşi una dintre modificări prevedea că ofiţerii SRI pot fi organe de anchetă, adică un fel de legiferare a mult discutatei Decizii a CSAT, referitoare la „echipele mixte de anchetă”, formate din procurori şi ofiţeri SRI!
Toate aceste lucruri demonstrează că instigarea opiniei publice la manifestări de stradă ca mijloace de luptă politică sînt extrem de periculoase tocmai pentru democraţia invocată de cei care protestează. Poate că e bine să le reamintim lui Klaus Iohannis şi Laurei Codruţa Kovesi că Ion Iliescu este trimis acum în judecată pentru exact aceeaşi faptă petrecută în timpul mineriadei din 1990: instigarea la violenţă prin chemarea minerilor în Bucureşti!

UPDATE



Și uite cum Decizia CCR nr. 68 din 27 Februarie 2017  îmi susține cele scrise de mine mai sus. Citiți (text preluat din LUJU.RO):

DNA este o institutie abuziva, care a incalcat grav legea si a instrumentat cu spectacol televizat si defilari de ministri un dosar penal impotriva Guvernului Grindeanu, actiunea echivalenta cu o tentativa de lovitura de stat, in conditiile in care aceasta cauza a fost folosita pentru incitarea protestatarilor din Piata Victoriei.
Curtea Constitutionala a dat vineri publicitatii motivarea Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017, in care s-a statuat ca DNA si-a arogat atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, producand prin aceasta un conflict de natura constitutionala.
Motivarea Curtii Constitutionale releva practic ca procurorii DNA au comis un abuz urias atunci cand au inceput urmarirea penala pentru trei infractiuni (favorizarea faptuitorului; folosirea influentei ori a autoritatii sale de catre persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; si prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului).
Judecatorii Curtii Constitutionale spun negru pe alb ca DNA avea obligatia sa claseze dosarul si nicidecum sa inceapa urmarirea penalaAsta intrucat infractiunile imputate nu puteau subzista in conditiile emiterii unui act normativ.
Mai mult, cu privire la extinderea urmaririi penale pe infractiunile de sustragere si distrugere de inscrisuri si fals intelectual (fapte declinate la PICCJ – Sectia de urmarire penala), judecatorii CCR afirma ca procurorii DNA nu aveau competenta materiala sa cerceteze asemenea fapte.
Cu alte cuvinte, CCR a demascat actiunea DNA ca un abuz de maxima gravitate, care trebuie investigat de autoritati in perioada urmatoare.
In opinia Lumeajustitiei.ro, se impune de urgenta excluderea din Magistratura a procurorilor de caz, precum si destituirea sefei DNA Laura Kovesi (care si-a permis zeci de declaratii cu conotatii politice si de defaimare la adresa Guvernului, cu efect de incitare a populatiei impotriva acestuia), precum si a Procurorului General Augustin Lazar, care a facut acelasi tip de declaratii si a protejat activitatea abuziva a DNA, actionand si reusind cu ajutorul Sectiei de procurori a CSM sa dea jos din functie pe secretarii de stat din Ministerul Justitiei Oana Haineala si Constantin Sima, audiati in dosarul deschis abuziv.
MOTIVAREA DECIZIEI 68/2017
Prezentam in continuare fragmentele relevante din Decizia 68/2017 a CCR pronuntata de judecatorii Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Daniel Marius Morar, Mona Maria Pivniceru, Simona Maya Teodoroiu, si Atilla Varga:
... 109. Prin urmare, ”vazand ca actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, prevazute la art.16 alin.(1) din Codul de procedura penala”, in temeiul art.305 alin.(1) si (2) din cod, ordonanta procurorului dispune inceperea urmaririi penale in cauza cu privire la savarsirea urmatoarelor infractiuni: folosirea influentei ori a autoritatii sale de catre persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuveniteinfractiune prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, favorizarea faptuitorului, infractiune prevazuta de art.269 alin.(1) din Codul penal, si prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, infractiune prevazuta de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999.
110. Avand in vedere faptele reclamate si cele retinute in ordonanta procurorului de caz, Curtea apreciaza ca toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infractiunilor imputate nu constituie altceva decat aprecieri personale sau critici ale autorilor denuntului cu privire la legalitatea si oportunitatea actului adoptat de Guvern (...)
111. Curtea, analizand incadrarea juridica a faptelor denuntate, asa cum este ea configurata de catre procuror in ordonanta de incepere a urmaririi penale in rem, retine, in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului, prevazuta de art.269 din Codul penal, ca aceasta infractiune nu poate fi comisa prin adoptarea unui act normativ. Este evident ca un act normativ de clementa (de gratiere) ori de dezincriminare a anumitor infractiuni este favorabil unor persoane care au comis faptele penale care cad sub incidenta respectivului act normativ, dar acest aspect nu se poate converti nicicum in ”ajutorul dat faptuitorului”, ca element material al infractiunii de favorizare a faptuitorului. Art.269 din Codul penal are in vedere alte ipoteze, respectiv acte individualizate strict care pot constitui un folos dat faptuitorului, menit sa impiedice infaptuirea justitiei intr-o cauza penala concreta. Actele normative de clementa sau de dezincriminare reprezinta intotdeauna vointa legiuitorului, iar optiunea acestuia este justificata de anumite nevoi sociale, juridice, economice, raportate la un anumit moment din evolutia societatii. Este evident ca prin caracterul lor normativ, legile si ordonantele Guvernului au aplicabilitatea generala si isi extind efectele asupra unui numar nedeterminat de subiecte vizate de ipoteza normelor. in aceasta logica, devine posibil ca in sfera de aplicabilitate a acestor acte sa intre si cei care le-au adoptat sau rudele, prietenii, cunostintele lor. A aprecia altfel, inseamna ca niciodata legiuitorul primar sau delegat nu ar putea adopta acte normative fara a fi sanctionat penal, intrucat caracterul mai favorabil al normelor adoptate ar favoriza intotdeauna anumiti faptuitori. Or, Curtea retine ca tocmai caracterul de generalitate a actului normativ, aplicabilitatea sa asupra unui numar nedefinit de persoane distinge actul normativ de actul individual, singurul care poate fi susceptibil de a produce foloase, avantaje, ajutor, in sensul prevazut de legea penala.
112. Asadar nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primara sau delegata (parlamentari sau ministri) sa intre sub incidenta legii penale prin insusi faptul adoptarii sau participarii la actul decizional al adoptarii actului normativ, aceasta indeplinindu-si o atributie constitutionala. In virtutea imunitatii care insoteste actul decizional de legiferare, care, asa cum Curtea a retinut in prealabil, este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul inseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat. Lipsa raspunderii juridice pentru activitatea de legiferare este o garantie a exercitarii mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de parlamentar sau de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si legilor.
113. In acest sens, reglementeaza si Codul penal in cadrul Titlului V. Infractiuni de coruptie si de serviciu, Capitolul 2. Infractiuni de serviciu, respectiv infractiunea de conflict de interese, prevazuta de art.301. Dispozitiile alin.(2) al acestui articol stabilesc o conditie negativa, si anume ca dispozitiile incriminatoare de la alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative. in justificarea acestei conditii negative, in doctrina se arata ca ratiunea acestei formulari a fost aceea de a evita riscul pentru legiuitor sa fie acuzat de conflict de interese, in conditiile in care actele normative emise, aprobate sau adoptate produc, de regula, efecte asupra tuturor persoanelor, fiind astfel posibil ca si persoane apropiate emitentilor actului normativ sa beneficieze de acele acte. Situatia este identica si in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului, chiar daca legiuitorul nu a prevazut expres clauza exoneratoare de raspundere penala in cuprinsul art.269 din Codul penal.
114. De altfel, Curtea a antamat subiectul incidentei legii penale in cazul adoptarii unui act juridic normativ cu ocazia pronuntarii Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, mai sus citata, analizand notiunea de ”act”, existenta in continutul infractiunii de abuz in serviciu. Cu acel prilej, Curtea a aratat ca in sfera de cuprindere a acestei notiuni nu poate intra si actul juridic normativ, intrucat, in aceasta situatie, legislatia penala ar interfera cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor in mod expres printr-o legislatie distincta, respectiv exceptia de nelegalitate/exceptia de neconstitutionalitate.
115. In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, Curtea retine ca aceasta sanctioneaza fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid de a-si folosi influenta sau autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Pentru considerentele aratate mai sus, tocmai datorita caracterului de generalitate al unei legi sau ordonante, ”folosul” din textul incriminator are in vedere alte ipoteze si nicidecum ”beneficiul” obtinut de o persoana ca urmare a adoptarii unui act normativ, astfel ca acesta nu poate fi in niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infractiuni si astfel nu poate determina raspunderea penala.
116. Referitor la infractiunea prevazuta de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999, Curtea observa ca aceasta incrimineaza fapta de prezentare, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului. Aceasta infractiune a fost introdusa in Legea responsabilitatii ministeriale prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.130/1999, prin art.61, nota de fundamentare prevazand necesitatea completarii legii cu ”doua infractiuni specifice activitatii unui membru al Guvernului in exercitiul functiei sale”. Din analiza elementelor constitutive ale acestei infractiuni reiese ca aceasta norma este incidenta atunci cand prezentarea de catre membrii Guvernului a datelor inexacte este rezultatul indeplinirii unei obligatii legale fata de cei indrituiti sa solicite aceste date, Parlamentul, respectiv Presedintele Romaniei. Or, raportat la starea de fapt descrisa in denuntul formulat si retinuta in ordonanta de incepere a urmaririi penale emisa de organul judiciar, potrivit careia ”in mod deliberat ministrul justitiei a dezinformat Parlamentul Romaniei cu privire la intentiile lui a promova acte normative […] prin procedura ordonantei de urgenta” si ca ”in mod deliberat, prim-ministrul Romaniei si ministrul justitiei l-au dezinformat pe Presedintele Romaniei, inaintea sedintei de Guvern ca nu aveau intentia sa treaca pe ordinea de zi cele doua ordonante”, Curtea constata ca ”datele inexacte” se refera la necomunicarea unor intentii, care, in viziunea autorilor denuntului si a organului judiciarse converteste in ”dezinformare”. Nicio norma legala sau constitutionala nu obliga Guvernul sa-l informeze pe Presedintele Romaniei cu privire la ”intentiile” sale in sensul includerii pe ordinea de zi a unei sedinte de Guvern a actelor normative supuse adoptarii si nici sa informeze Parlamentul cu privire la ”intentia” sa de a adopta ordonante de urgenta. Cu privire la acest din urma aspect, singura obligatie a Guvernului este de a depune, dupa adoptare, ordonanta de urgenta spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta pentru ca aceasta sa intre in vigoare, conform art.115 alin.(5) din Constitutie.
117. Avand in vedere toate aspectele prezentate mai sus, Curtea constata ca starea de fapt descrisa in actul de sesizare a organului judiciar sincadrata juridic in dispozitiile art.269 din Codul penal, art.13 din Legea nr.78/2000 si in cele ale art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999 constituie cadrul procesual retinut si asumat de Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie, care prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a dispus inceperea urmarii penale in rem, cu privire la faptele reclamate. Toate argumentele expuse mai sus, impuneau insa organului judiciar solutia de clasare, in baza art.294 alin.(3) din Codul de procedura penala, fara a efectua acte de urmarire penala, ca urmare a incidentei art.16 alin.(1) din acelasi cod, intrucat toate faptele reclamate priveau in realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si legalitate care nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala, indiferent de incadrarea juridica stabilita de catre procuror. intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuniCurtea constata ca faptele reclamate prin denuntul care a stat la baza intocmirii Dosarului nr.46/P/2017, inregistrat pe rolul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data.
118. De altfel, aceasta concluzie rezulta si din examinarea Ordonantei din 24 februarie 2017 de clasare, disjungere si declinare a cauzei, unde la ”Situatia de fapt, asa cum a rezultat in urma efectuarii urmaririi penale” pentru cele trei infractiuni, procurorul face referire (filele 2-7 din ordonanta) exclusiv la aspecte ce tin de procedura de legiferare, respectiv cronologia evenimentelor, intocmirea proiectelor de ordonanta de urgenta, opiniile critice exprimate de specialistii din Ministerul de Justitie, lipsa unor avize, emiterea unor avize incomplete ori cu observatii, nemotivarea urgentei proiectului de ordonanta de urgenta, suplimentarea ordinii de zi a Guvernului etc.
119. In legatura cu mentiunea de la fila 2 din Ordonanta din 24 februarie 2017 de clasare, disjungere si declinare a cauzei, potrivit careia in aceeasi zi, printr-o alta ordonanta, procurorul a dispus extinderea urmaririi penale pentru alte trei infractiuni, respectiv infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art.259 alin.(1) si (2) din Codul penal, infractiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri, prevazuta de art.275 din Codul penal, si pentru infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art.321 din Codul penal, Curtea constata ca nici una dintre infractiunile pentru care s-a dispus extinderea nu intra in sfera de competenta a Directiei Nationale Anticoruptie. Or, extinderea urmaririi penale cu privire la aceste fapte in conditiile in care procurorul dispune in aceeasi zi declinarea competentei la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, tocmai pentru ca nu era indrituit sa efectueze urmarirea penala, nu este in logica fireasca a cursului cauzei. Oricum aceste imprejurari, prezentate Curtii Constitutionale in ziua dezbaterilor, 27 februarie 2017, nu sunt de natura a schimba starea de fapt si de drept a cauzei si, implicit rationamentul Curtii Constitutionale in analiza si solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public si Guvern.
120. Pentru aceste considerente, avand in vedere ca prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca ”nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale” si, in consecinta, se dispune inceperea urmaririi penale si se efectueaza acte de urmarire penala cu privire la savarsirea infractiunilor mentionate in denunt, apare cu evidenta faptul ca Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a GuvernuluiO astfel de conduita echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale. In activitatea sa de interpretare si aplicare a legii, procurorul trebuie sa realizeze un echilibru intre spiritul si litera legii, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, fara a avea competenta de a se substitui autoritatilor competente in acest domeniu. Obligatia care incumba procurorilor deriva direct din normele constitutionale ale art.131 din Constitutie, potrivit carora, in activitatea judiciara, ei reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
121. in aceasta lumina, Curtea constata ca prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat. Astfel, in conditiile in care inceperea urmaririi penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si-a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucat depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare. Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale. Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declansate de activitatea de cercetare penala si de formularea unor viitoare acuzatii care 55
pot determina incidenta raspunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor. imprejurarea creata goleste de continut garantia constitutionala referitoare la imunitatea inerenta actului decizional de legiferare, de care beneficiaza membrii Guvernului, garantie care are ca scop tocmai protejarea mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si legilor. Prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires, si-a arogat o competenta pe care nu o poseda – controlul modului de adoptare unui act normativ, sub aspectul legalitatii si oportunitatii sale, ceea ce a afectat buna functionare a unei autoritati, care isi are remediul in dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, care prevad solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice de catre Curtea Constitutionala.
122. Prin urmare, Curtea constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie, pe de o parte, si Guvernul Romaniei, pe de alta parte.
(...)
125. In ceea ce priveste Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.
126. Avand in vedere considerentele expuse, dispozitiile art.146 lit.e) din Constitutie, precum si prevederile art.11 alin.(1) lit.A.e), ale art.34 si 35 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
in numele legii
DECIDE:
Constata ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art.115 alin.(4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute de art.146 lit.d) din Constitutie.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din 27 februarie 2017."
NOTA – Judecatoarea Livia Stanciu fosta presedinta a Inaltei Curti care s-a declarat public “partenera de nadejde a procurorilor DNA” a facut opinie separata, in sensul ca in mintea ei nu ar exista un conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvern.

UPDATE 2



8 comentarii:

  1. Aveti mare dreptate,toti trebuiesc sanctionati,pentru motive intemeiate,pe baza prevederilor constitutionale se fac vinovati de subminarea ordinii statului de drept in numele caruia isi motiveaza ei actiunile,dar faptele lor demonstreaza exact contrariul.Trebuia sa se procedeze imediat la suspendarea si demiterea lor si organizarea de noi alegeri pentru desemnarea unui nou presedinte.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pana nu se aplica legea unitara pentru toti, la aceleasi fapte, aceleasi pedepse , va continua anarhia !

    RăspundețiȘtergere
  3. Inteleg tot, poate e adevarat dar nu pot sa nu-mi pun totusi intrebarea: cum a disparut intreaga industrie grea, usoara si textila a Romaniei, cu girul cui? Pe noi poporul care am construit aceste fabrici, apoi le-am cumparat,tot in socialism, nu ne-a intrebat nimeni, toti conducatorii au facut ce au crezut ca e mai bine si au provocat un dezastru national.De ce nu s-a facut un referendum? De ce s-a facut totul pe ascuns? Cum au fost devalizate bancile? La astea sa-mi raspunda dl. Tudorel. Marii specialistiin drept constitutional,international, penal, civil nu s-au sesizat si nu o fac nici acum. Primordiala a ramas puterea politica si acapararea ei. Pe mine nu ma intereseaza culoarea politica a niciunui guvern, dar ma intereseaza ce fac cu noi, cu mine. Dl. A.Nastase, profesor de drept, nu si-a dat oare seama ca masurile luate de el, predecesorii si apoi urmasii lui, nu pot lua hotarari ce privesc o natiune, doar prin legitimitatea unor voturi partiale, sau invocand o oportunitate care s-a dovedit deloc oportuna? Numai din analiza greselilor trecutului se pot trage concluzii pt. viitor si, nici in ceasul al 12-lea nu se doreste aceasta analiza, asa cum nu s-a dorit lamurirea Rev. si a Mineriadelor. Cu regret declar ca mi-am pierdut increderea in toata clasa politica,in viitorul acestei tari in care, chiar si in mnomente cruciale pt. natiune, totul se misca cu viteza melcului si uneori cu deplasarea racului. O fi statul de drept important, dar consider ca de acum incolo ne preseaza timpul, iar lucrurile politice, econommice, ca si politica de aparare si cea internationala trebuiesc facute paralel, continuu si consecvent.

    RăspundețiȘtergere
  4. Starea haotica a societatii romanesti actuale este efectul neaplicarii corecte a legilor existente.

    RăspundețiȘtergere
  5. Suprapunerea abuziva a intereselor antiromanilor pe cai obscure , au dus la pierderea unor partiimportante din averea nationala : imobile, terenuri ,resurse naturale si umanesi altor bunuri valoroase.Majoritatea romanilor, acum, sunt saraciti ,traiesc greu. Unii pleaca peste hotare in cautarea surselor de venituri financiare .

    RăspundețiȘtergere
  6. Zoltan Derzsi, este foarte corecta opinia ta care poate fi dusa mai departe ... Trebuie intrebat ce s-a facut cu toata averea Romaniei, asa cum era ea in 1989, de ce nici o institutie a statului nu s-a sesizat ca Romania, de la o tara fara datorii, de la o tara cu sume impresionante de primit din relatii economice externe am ajuns o tara superdatoare, dintr-o tara cu o economie care-si asigura cam tot ce avea nevoie pentru a putea functiona a ajuns la o economie dependenta de import, dependenta inclusiv de import alimentar, dintr-o tara producatoare expotatoare de produse industriale si importatoare de materii prime a ajuns exportatoare de materii prime si importatoare de produse industrializate de orice fel. Astea sunt probleme reale care ar trebui sa ne preocupe pe toti romanii, pe toti cei care gandesc romaneste. Probabil asta ar trebui sa fie o preocupare si a PG si a DNA si, poate a ministrului justitiei. Daca s-au reluat cercetarile in asazisul dosar al revolutiei cand vor fi incepute cercetarile in marele dosar al DISTRUGERII SISTEMATICE A ECONOMIEI ROMANESTI prin asazis masuri populiste care in fapt au fost manipulari prin care se masca dezintegrarea sistematica a economiei romanesti, cand se va redeschide dosarul flota, dosar inchis, presupun, in mod fraudulos, cand vor fi deschise dosarele guvernarilor perioadei basiste cand jaful a fost la el acasa, cand va fi deschis dosarul Comtimului, al IMGBului, al pertochimiei romanesti, al fabricii de diamante, al aurului de la Rosia Montana, al mineritului, al metalurgiei feroase si neferoase ... cand se va intampla asta inseamna ca parchetele, isi fac datoria. Cand justitia va da solutii in aceste dosare si vinovatii vor raspunde si vor platii cu averile lor atunci am putea spune ca si justitia si-a facut datoria. Pana atunci ... se intampla ce se intampla si manifestam, manipulati, impotriva unor legi corecte si impotriva unor politicieni care se pare ca vor chiar sa faca ceva sustinandu-i in acelasi timp pe cei care prin actiune sau inactiune au mai lovit o data in Romania. Regretul meu se duce catre faptul ca suntem din ce in ce mai umili si umiliti si resemnati, resemnare care ne-a fost indusa mult timp prin resemnarea ciobanasului din balada MIORITA a carui victima suntem.

    RăspundețiȘtergere
  7. VALTER COJMAN , vechii securisti , carora nu le ajunge cit au furat , incearca sa ne convinga de intrventiile sorosiste in societatea romaneasca , ruinata de securistii comunistii psd -iliescieni , ale caror crime au ramas ascunse datorita legaturilor securitatii cu justitia securista . Astazi chiar daca as vrea sa vad adevaruri legate de colaborarea DNA cu Johanis , Soros , USR , etc , nu mai am loc din cauza scirbei fata de securisti .Tradarea acestor ticalosi care se dau patrioti , a condus la profunda divizare a Romaniei si va sfirsi la ruperea ei . Te intreb draga Valter Cojman , de ce te astepti sa-ti stea alaturi romanii ? Crezi ca sunt prosti ca odinioara ? Uite , unii te intreaba cine a vindut averea tarii , iata tu , in mod miselesc , taci . Nu vrei sa spui ca fratii tai securistii te-au imbogatit , ca sa nu trezesti intrebarile votantilor PSD . iti faci iluzii desarte daca speri ca poporul ai prefera pe securistii tradatori hotului Soros . Personal , scuip pe securistii -comunisti "patrioti " . Daca va fi sa aleg ,voi alege totusi Soros !Nu pentru ca ar fi mai bun decit voi , ci doar pentru ca mi-e prea
    SCIRBA de voi !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adevaratii securisti sunt la Cotroceni, DNA, SRI, PICCJ, ICCJ, CSM, SIE, STS, etc.

      Ștergere