- Șeful SIIJ Gheorghe Stan a demontat toate aberațiile născocite de soroșiștii din Justiție și magistrații care se tem că vor răspunde pentru abuzuri

LUJU.RO

SECTIA RUPE GURA GREVISTILOR CARE AU CERUT DESFIINTAREA – Seful SIIJ Gheorghe Stan a demontat toate aberatiile nascocite de sorosistii din Justitie si magistratii care se tem ca vor raspunde pentru abuzuri. Comisia de la Venetia a elogiat infiintarea Sectiei. CCR a stabilit ca SIIJ este o garantie pentru magistrati ca nu vor fi supusi unor anchete abuzive. Despre plangerea Lumea Justitiei impotriva gruparii Timmermans, Stan a spus: "Indeplinea conditiile de forma, trebuie sa se faca verificari"

Joi, 28 februarie 2019 20:51 | Scris de Elena DUMITRACHE |  |  | 

Magistrati - Parchete

Bravo lor! Procurorul sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie (SIIJ), Gheorghe Stan (foto stanga), a sustinut joi seara, 28 februarie 2019, o declaratie de presa care a aruncat in aer toate ineptiile agitatorilor sorosisti si #rezist din Justitie, care au declansat greve, cerand desfiintarea acestei structuri de parchet. Insotit la declaratia de presa de procurorul sef adjunct al Sectiei, Adina Florea (foto dreapta), seful SIIJ a demontat alegatiile din spatiul public lansate de fortele antiromanesti care vor sa o scape cu orice pret pe procuroarea Laura Codruta Kovesi de cele 19 dosare penale, chiar si cu pretul desfiintari Sectiei.

Gheorghe Stan: "Comisia de la Venetia a apreciat criteriile profesionale de selectie a procurorilor "

Pentru a le inchide gura activistilor din Justitie, in ampla sa declaratie de presa, seful SIIJ Gheorghe Stan a prezentat cadrul legal in care isi defasoara activitatea Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie, demonstrand ca acesta functioneaza constitutional si nu aduce atingere niciunor drepturi.

In acest context, a aratat ca insasi Comisia de la Venetia a salutat infiintarea acestei Sectii, apreciind in aceleasi timp si modalitatea in care se efectueza selectia procurorilor care formeaza SIIJ.

De altfel, in majoritate, corpul magistratilor a transmis semnale pozitive fata de infiintarea Sectiei si operationalizarea sa. Seful SIIJ Gheorghe Stan a aratat insa ca procurorii SIIJ au intampinat si obstacole care au venit din partea procurorului general Augustin Lazar, care le-a ingreunat activitatea, prin nepunerea la dispozitie a bazei logistice necesare, a dotarilor, a elaborarii organigramei, dar si prin modul in care a interpretat principiile care guverneaza activitatea Ministerului Public.

Fata de interventiile procurorului general, si de alegatiile lansate in spatiul public, potrivit carora s-a incercat tot posibilul pentru scoaterea Sectiei de sub controlul procurorului general, Gheorghe Stan precizeaza ca acestea "sunt lipsite de orice fundament". In acest sens, Stan a afirmat ca in prezent Augustin Lazar este cel care solutioneaza conflictul pozitiv de competenta declansat intr-un dosar penal de DNA in raport cu Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

Dosarele SIIJ care ii deranjeaza pe europeni

Cu referire la speculatiile facute in spatiul public si la acuzatiile aduse fata de modul de comunicare a parcursului unor cauze penale inregistrate pe rolul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, respectiv dosarul TelDrum, cauzele privind-o pe Laura Kovesi, dar si plangerea Lumea Justitiei impotriva gruparii Timmermans (Click aici pentru a citi), Gheorghe Stan a tinut sa precizeze urmatoarele:

-Plangerea Lumea Justitiei impotriva gruparii Timmermans:

Referindu-se la plangerea penala formulata de Lumea Justitiei, in 30 ianuarie 2019, impotriva procurorului general Augustin Lazar, vicepresedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans, a comisarului european pe justitie Vera Jourova, si sefa reprezentantei Comisiei Europene in Romania Angela Cristea, in care reclamam posibile fapte de constituire de grup infractional organizat, abuz in serviciu, fals intelectual, comunicare de informatii false, toate in legatura cu falsificarea Raportului MCV, seful SIIJ Gheorghe Stan a declarat ca actiunea noastra „indeplinea conditiile de forma prevazute de lege, trebuia a fi inregistrata si concretizata intr-un dosar penal". Pe cale de consecinta, doar dupa efectuarea unor verificari se va putea pronunta o solutie. In caz contrar, arata Gheorghe Stan, "neinregistrarea unei sesizari care atrage competenta Sectiei ar constitui o abatere disciplinara si o incalcare a normelor procesual penale".

-Dosarul TelDrum:

Potrivit lui Stan, aceasta cauza a fost solicita de la DNA, intrucat SIIJ este strcutura de parchet care are competenta sa il solutioneze, dat fiind ca vizeaza mai multe presuse fapte savarsite de judecatori si procurori.

-Dosarele lui Kovesi

Seful SIIJ a precizat in declaratia sa de presa ca numarul dosarelor penale privind-o pe fosta sefa DNA Laura Codruta Kovesi a fost comunicat presei, dat fiind "interesul public manifestat si a obligatiei legale de informare."

Pe de alta parte, conform datelor transmise in declaratia de presa de Gheorghe Stan, la momentul la care a devenit operationala, Sectia a preluat un numar de 1.422 dosare aflate in curs de solutionare, din care un procent de peste 70% au fost inregistrate ca urmare a unor sesizari din oficiu, fiind dosare cu o vechime in sistem de cel putin 2 ani si care erau lasate in nelucrare.

Publicam in continuare declaratia de presa sustinuta de procurorul sef al SIIJ Gheorghe Stan:

"La preluarea mandatului de procuror-sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie mi-am propus sa fiu cat mai discret.

In acest context, ne-am propus ca activitatea Sectiei sa fie reflectata in spatiul public intr-o maniera cat mai rezervata, astfel incat judecatorii si procurorii sa-si exercite atributiile profesionale la adapost de orice fel de temeri ori presiuni,

Insa, evenimentele derulate in ultima perioada de timp, precum si dezbaterile publice pe marginea infiintarii si desfasurarii activitatii de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, preocuparea si interesul corpului magistratilor, dar si a intregii societati in ansamblul sau cu privire la acest subiect, pentru corecta si deplina informare a tuturor celor interesati, conducerea Sectiei intelege sa faca urmatoarea declaratie de presa:

Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, s-a infiintat, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, care are competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori.

Cu privire la utilitatea infiintarii acestei Sectii, Curtea Constitutionala a retinut in controlul a priori al legii de infiintare ca aceasta structura specializata constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. S-a mai retinut ca se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati.

De altfel, Curtea a retinut ca este constitutional si aspectul privind stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane, acest aspect nereprezentand un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal.

In plus, in Opinia Comisiei de la Venetia s-a retinut ca decizia privind organizarea si structura Ministerului Public apartine autoritatilor nationale competente, iar preocuparea legiuitorului de a asigura in contextul noii Sectii propuse garantii procedurale efective magistratilor vizati trebuie salutata. Este de precizat ca in primele trei si in ultimul dintre cele noua puncte, Comisia de la Venetia reproduce ingrijorarile care i-au fost transmise din tara si ca atare nu exprima propria opinie. Comisia a mai apreciat ca implicarea Plenului in numirea procurorului-sef de Sectie si a celorlalti procurori cu functii de executie este justificata de faptul procurorii din cadrul acestei Sectii ancheteaza si presupusele fapte comise de judecatori, iar nu doar procurori. De asemenea, Comisia de la Venetia a apreciat criteriile profesionale de selectie a procurorilor care ar urma sa faca parte din aceasta Sectie.

Sintetizand, garantiile de independenta si impartialitate ale Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie sunt urmatoarele:

- vechimea de cel putin 18 ani in functia de procuror

- selectarea atat a procurorului-sef Sectie, cat si a procurorilor cu functii de executie de catre Consiliul Superior al Magistraturii si nicidecum de factorul politic asa cum se speculeaza in spatiul public

- transparenta procesului de selectie a procurorului-sef Sectie si a procurorilor cu functii de executie

- evaluarea riguroasa a activitatii profesionale a procurorilor desfasurata in ultimii 5 ani de catre Comisii numite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, alcatuite din reprezentanti ai ICCJ, PICCJ si IJ

Este locul de precizat ca in cadrul Ministerului Public au existat dintotdeauna intr-o forma sau alta structuri specializate in anchetarea faptelor pretins savarsite de magistrati, precum si de alte persoane a caror activitate infractionala aveau legatura de cauzalitate cu activitatea respectivilor magistrati. Spre exemplu, in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a functionat pana la infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie un serviciu de combatere a coruptiei in justitie, infiintat printr-un simplu Ordin emis de catre procurorul-sef DNA, nr. 10 din 31 ianuarie 2014. infiintarea acestui serviciu s-a facut fara implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, in mod total netransparent si fara vreo justificare pe aspectul existentei sau nu a unor magistrati corupti.

Mentionam ca, de la data la care a devenit operationala Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, aceasta a preluat un numar de 1.422 dosare aflate in curs de solutionare, din care un procent de peste 70% au fost inregistrate ca urmare a unor sesizari din oficiu, dosare cu o vechime in sistem de cel putin 2 ani si care erau lasate in nelucrare.

Trebuie precizat in acest context ca majoritatea sesizarilor din oficiu sunt in legatura directa de cauzalitate cu solutiile pronuntate de magistrati, in special judecatori, in dosarele instrumentate de acestia si indiferent de materia in care acestia judeca (civil ori penal) ori gradul de jurisdictie la care functioneaza (Inalta Curte de Casatie si Justitie ori instantele inferioare).

Trebuie sa spunem ca, desi au existat multe semnale pozitive din partea magistratilor in sensul primirii cu deschidere a infiintarii acestei Sectii, inca de la momentul operationalizarii acesteia am intampinat obstacole din partea procurorului general Augustin Lazar in asigurarea bazei logistice, a dotarilor, a elaborarii organigramei, dar si in modul de interpretare a principiilor care guverneaza activitatea Ministerului Public.

In acest context, pentru depasirea acestor piedici, legiuitorul a trebuit sa intervina in mod exceptional prin trei acte normative de natura a clarifica prevederile legale necesare bunei functionari a Sectiei speciale. Astfel:

- emiterea OUG nr. 90/2018 a fost justificata de necesitatea respectarii obligatiei legale de operationalizare a Sectiei speciale pana la data de 23 octombrie 2018 in conditiile in care CSM nu finalizase in termenul legal aceasta procedura

- OUG nr. 92/2018 s-a impus exclusiv pentru clarificarea unor norme legale privind modul de selectie a procurorilor cu functii de executie

- in ceea ce priveste OUG nr. 7/2019, aceasta a fost necesara, in ceea ce priveste activitatea Sectiei, pentru corelarea normelor privind competenta procurorului-sef Sectie cu prevederile art. 339 alin. 1 si 3 Cod procedura penala potrivit cu care ca plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de procurorul ierarhic superior celui care a dispus masura sau actul supus controlului, in cazul de fata procurorul-sef Sectie. Mentionam ca astfel de competente sunt si in caderea procurorului-sef Sectie Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in prezent dl procuror-sef Romulus Varga. Prin urmare, alegatiile privind scoaterea Sectiei de sub controlul procurorului general sunt lipsite de orice fundament. O dovada in acest sens este faptul ca in prezent procurorul general solutioneaza conflictul pozitiv de competenta declansat intr-un dosar penal de DNA in raport cu Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

Cu referire la alte aspecte in legatura cu care s-au purtat discutii publice, facem urmatoarele precizari:

-solicitarea de la DNA a unui dosar amplu mediatizat s-a intemeiat pe competenta speciala a Sectiei, respectiv presupuse fapte savarsite de mai multi magistrati, judecatori si procurori.

-aducerea la cunostinta publicului a numarului de dosare de urmarire penala privind pe numita Laura Codruta Kovesi s-a facut in considerarea interesului public manifestat si a obligatiei legale de informare. Ceea ce dorim sa mentionam este ca niciunul dintre aceste dosare nu a fost intocmit ca urmare a vreunei sesizari din oficiu a Sectiei speciale, ci sunt dosare preluate in baza unor ordonante de declinare de la alte unitati de parchet sau a unor plangeri depuse de petenti.

-privitor la plangerea impotriva unor oficiali europeni mentionam ca, intrucat aceasta indeplinea conditiile de forma prevazute de lege, trebuia a fi inregistrata si concretizata intr-un dosar penal si numai in urma unor verificari se va putea pronunta o solutie in respectiva cauza. Per a contrario, neinregistrarea unei sesizari care atrage competenta Sectiei ar constitui o abatere disciplinara si o incalcare a normelor procesual penale.

Am ales sa facem aceasta declaratie de presa cu scopul de a inlatura orice fel de suspiciuni cu privire la Sectia speciala, la impartialitatea procurorilor care isi desfasoara activitatea in cadrul acesteia si sa-i asiguram pe toti judecatorii si procurorii de toata buna noastra credinta in modul de desfasurare a activitatii, existenta Sectiei speciale fiind o garantie pentru independenta acestora.

In final, mentionam ca, incepand cu data de maine, 01 martie 2019, conform Hotararii Plenului CSM, isi incep activitatea in cadrul Sectiei un numar de 5 procurori, existand, asadar, premisele unei mult mai bune organizari si functionari a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie".