De ani de zile spun minerilor că trebuie să pună piciorul în prag pentru că altfel va fi vai de capul lor.
De ani de zile le spun să nu mai fie laşi, că trebuie să redevină curajoşi şi demni pentru că, altfel vor veni vremuri grele pentru mineritul Văii Jiului. De ani de zile le spun minerilor că, dacă vor să aibă viitor, trebuie să facă curăţenie generală în sindicate, să-i dea jos pe liderii corupţi şi trădători (care sunt în cârdăşie cu conducerile minelor şi a CNH-ului în tocarea banilor în folos propriu), să-şi aleagă lideri cinstiţi care să facă uniune sindicală şi să apere drepturile şi interesele minerilor şi pentru a continua mineritul în Valea Jiului
Din păcate, se pare că am vorbit cu pereţii. Situaţia în care este mineritul Văii Jiului, azi, se datorează în proporţie de 98% minerilor pentru că nu au avut curajul să-şi facă curăţenie în propria curte, 1% guvernului Boc şi 1% UE. Faptul că au ajuns la vorbele mele ar trebui să mă bucure şi să mă felicit că am avut dreptate şi că am prognozat bine... Nu pot să o fac pentru că nu mă pot abţine să nu mă gandesc la colegii mei care mai au ani buni până la pensie, la faptul că toată Valea Jiului există datorită mineritului iar economia ei gravitează în jurul extracţiei de cărbune. Din păcate, minerii, nici în acest ceas de cumpănă, nu şi-au recăpătat curajul şi demnitatea şi nu fac nimic pentru a-şi apăra locurile de muncă, drepturile şi viitorul lor şi al copiilor lor.
Acum îi văd pe stradă, prin cârciumi sau pe forumuri unde se plâng, ca nişte ţaţe, de situaţia în care au ajuns, înjurând şefii, liderii şi politicienii, numai pe ei nu, şi, bineînţeles, fără să facă altceva ca să schimbe situaţia. Păcat... minerii de altădată erau demni şi curajoşi şi, de aceea, nimeni nu a îndrăznit să se atingă de drepturile lor... nici măcar Ceauşescu. Minerii de azi nu mai sunt minerii şi eroii de altădată...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu