Henry Kissinger, veteran al diplomației USA,
unul dintre arhitecții politicii americane timp de 40 de ani, la Davos: Ucraina
ar trebui să cedeze teritorii Rusiei.
Kissinger: „Rusia a fost o parte esențială a
Europei timp de 400 de ani și a fost garantul balanței de putere europene în
momente critice. Liderii europeni ar trebui să nu piardă din vedere relația pe
termen lung și nici nu ar trebui să riște împingerea Rusiei într-o alianță
permanentă cu China.”
Cuvinte de om înțelept. Acuma, se ridică o
întrebare: cine a avut interesul să-l invite pe Kissinger să ia cuvântul la
Davos, prin teleconferință chiar, la 99 de ani, din moment ce se știa poziția
lui? Să fi fost asta o gafă a organizatorilor WEF? Mă îndoiesc.
Pe 23 mai, Kissinger, cu patru zile înainte de
împlinirea vârstei de 99 de ani, declara: ”Ar trebui ca în următoarele două
luni să înceapă negocieri, până să se ajungă la revolte și tensiuni care nu vor
fi ușor de depășit. În mod ideal, ar trebui să se revină la statu-quo ante. A
purta acest război dincolo de acest punct ar însemna ca el să nu mai fie un
război pentru libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei.”
Pe lângă asta, încă din 2014 Kissinger,
denumit marele preot al „realismului politic”, declara: „Pentru Occident,
demonizarea lui Putin nu este o politică; este un alibi pentru absența unei
politici.”
În 2016: ,,Aderarea Ucrainei la NATO ar fi o
mare greșeală. Rusia are nevoie de garanții de securitate.”
Și-atunci, revine întrebarea: știindu-se clar
pozițiile lui, de ce a fost invitat să ia cuvântul? Nu cred că a fost o gafă
organizatorică. Să ne gândim ce oameni organizează WEF. Ăia e clar că nu sunt
dobitoci.
Opinia mea este că acum Occidentul s-a
divizat. Înțelegând că sancțiunile împotriva Rusiei n-au avut și n-au efectul
scontat, deoarece 65% dintre țările lumii le-au respins, și realizând că a
continua cu aceste sancțiuni se întorc ca un bumerang asupra unui Occident
nepregătit să substituie resursele venind din Rusia – nu numai de petrol și
gaz, ci și de cereale, îngrășăminte, minereuri, metale indispensabile anumitor
industrii europene -, o parte a Occidentului, cea ne-sorosistă, lucidă,
rostește prin gura lui Kissinger ceea ce anumiți politicieni occidentali nu pot
rosti fără a se face cacao: să forțeze Ucraina să se așeze la masa negocierilor
cu Rusia, să accepte pierderile. Pe care tot ea, împinsă de Occident, și le-a
provocat.
Reacția Kremlinului a venit prompt, acum
câteva ore, dându-i dreptate lui Kissinger: „Ucraina trebuie să accepte
situația așa cum e.”
Moscova se așteaptă ca Ucraina să accepte
solicitările sale în cadrul negocierilor de pace, adăugând că „Kievul trebuie
să conștientizeze situația în care se află pentru a putea încheia un acord”.
Fac un pariu: până în toamnă, ușor-ușor,
Occidentul îi va sugera Ucrainei s-o lase moale. Să accepte situația. Europa nu
poate ieși din iarna viitoare în halul ăsta. Și în America vor fi alegeri.
Cine e Zelensky? Altcineva decât sluga oligarhilor
ucraineni – care l-au făcut președinte și multimilionar dintr-un cabotin - care
și-au transferat banii în USA, unde au cumpărat zeci de blocuri turn de birouri
în câteva metropole americane? Se știe asta, am postat. Din presa americană.
Doar idioții români, sorosisti, se fac că n-aud, nu văd.
Mesajul lui Kissinger, și al celor care l-au
invitat să ia cuvântul, a fost, indirect, pentru Zelensky: „Bă` băiatule, nu
așa se face politica! Ia-o încet! Oprește-te cât mai ai timp! Nu-ți distruge
țara definitiv! Sunt țări care nu acceptă să-și falimenteze economiile pentru
tine! Au sute de milioane de cetățeni în spate. Înțelege! Nu-i pot sacrifica!
Ai fost folosit, ghidat prost!”
