Duminică, președintele Joe Biden a autorizat utilizarea de rachete cu rază de lungă de acțiune pentru lovituri în interiorul Rusiei. Această bruscă schimbare de politică reprezintă o escaladare dramatică în război, care va genera un răspuns dur din partea Moscovei.
Președintele Putin a avertizat în repetate rânduri că a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei va declanșa represalii dure, și nu doar asupra locațiilor din Ucraina, ci și asupra acelor națiuni care sunt direct implicate în atac, respectiv țările NATO și Statele Unite.
Așa cum nota analistul militar Will Schryver:
„După oricare logică rezonabilă a conflictului, rușii vor avea tot dreptul să lovească în replică activele ISR (Informații, Supraveghere, Recunoaștere) ale SUA/NATO care au jucat un rol atât de esențial în câteva atacuri păguboase împotriva lor.”
Pus cu spatele la zid, e de așteptat ca Putin să-și apere țara, exact așa cum ar face-o și SUA dacă niște contractori ai Chinei, folosind rachete chinezești, coordonate prin sateliți chinezești și dotate cu tehnologie chinezească, ar trage din Mexic în ținte de pe teritoriul SUA.
Situația este la fel și aici, motiv pentru care Putin a explicat pe larg problema în luna mai, când a zis următoarele:
„Selectarea finală a țintelor... nu se poate face decât de specialiști foarte bine pregătiți, care se bazează pe aceste date de recunoaștere, date tehnice de recunoaștere...
„A lansa alte sisteme, de exemplu ATACMS, se bazează tot pe date de recunoaștere spațială, țintele sunt identificate și comunicate automat echipajelor relevante, care poate nici nu știu ce date introduc.
„Un echipaj, poate chiar un echipaj ucrainean, introduce apoi misiunea de lansare corespunzătoare. Cu toate astea, misiunea este asamblată de reprezentanți ai țărilor NATO, nu de armata ucraineană”.
Rezumând ce a spus Putin:
- Armele de precizie cu rază lungă de acțiune (ATACMS) sunt puse la dispoziție de SUA.
- Armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt operate de experți sau contractori ai SUA.
- Armele de precizie cu rază lungă de acțiune trebuie să fie conectate la date de recunoaștere spațială puse la dispoziție de SUA sau de NATO.
- Țintele din Rusia sunt alese tot după datele de recunoaștere spațială puse la dispoziție de SUA sau NATO.
Altfel spus, armele cu rază lungă de acțiune sunt făcute de NATO, puse la dispoziție de NATO, operate de NATO, lansate de contractori NATO către ținte selectate de experți NATO, folosind date de recunoaștere spațială puse la dispoziție de NATO.
Din orice punct de vedere ai privi, lansarea de arme cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte din Rusia este o operațiune NATO-SUA.
Faptul că sistemul ar fi situat pe teritoriul Ucrainei nu reduce cu nimic rolul Washingtonului în agresiune.
Concluzie: Putin își va apăra țara împotriva agresiunii străine în același mod în care orice președinte american ar apăra America.
Cum era de așteptat, criticii lui Biden au spus că acțiunile lui împing SUA spre Al Treilea Război Mondial (ceea ce este adevărat).
Dar la fel de adevărat este și că Biden a fost informat de consilierii lui cei mai importanți că utilizarea ATACMS-urilor NU va avea un impact substanțial asupra rezultatului războiului, care este deja „o cauză pierdută”.
(Trupele rusești avansează în acest moment în cel mai rapid ritm de la începutul războiului, în timp ce liniile de front ale Ucrainei continuă să se prăbușească).
Singurul efect al acestei schimbări de politică este că expune bazele și bunurile militare ale SUA și NATO la un și mai mare risc.
Biden știa asta când a luat decizia, ceea ce demonstrează încă o dată incapacitatea lui de a realiza consecințele propriilor acțiuni.
Deci la ce ne putem aștepta acum, că Biden l-a forțat pe Putin să răspundă?
În primul rând, ne putem aștepta ca Putin să continue să avanseze până eliberează Donbasul și își atinge obiectivul strategic al Operațiunii Militare Speciale.
Și, deși folosirea armelor cu rază lungă de acțiune nu va zădărnici progresul Rusiei pe câmpul de bătălie, va forța Moscova să extindă zona de tampon care separă cele două adversare, pătrunzând mai adânc în vestul Ucrainei, pentru a proteja orașele rusești de atacurile cu rachete.
Unii analiști cred că Putin va captura întreg teritoriul de la „est de Nipru, precum și regiunile de coastă ale Mării Negre, până la Dunăre”, ceea ce pare dramatic și foarte probabil deopotrivă.
Ucraina va fi o țară definitiv distrusă, fără ieșire la mare, veșnic dependentă de generozitatea guvernelor străine. Ce bătaie de joc!
Will Schryver comentează:
„... când realizarea acestui obiectiv se apropie tot mai mult și mai mult de a deveni un fapt împlinit, putem fi aproape siguri că imperiul și ai lui vasali supuși din Europa vor face ceva stupid și vor genera un fel de război direct între ei și ruși.
„Iar, când se va întâmpla asta, atunci o să-i vedem pe ruși luând măsuri decisive împotriva activelor ISR ale SUA/NATO din regiune. Și vor face asta cu cel puțin doi ani de experiență de luptă în spate, de observații atente ale slăbiciunilor lor și cu adaptarea și inovația competente pe care le cultivă analiza. Așteaptă cu răbdare lovitura.”
În umila mea opinie, Trump este la fel de pasibil de a „face ceva stupid” ca și Biden, din cauza slabei lui înțelegeri a originilor conflictului și a grabei cu care se laudă că-i va impune lui Putin o înțelegere pe care acesta fără îndoială o va respinge.
După doi ani de război și atâta vărsare de sânge, războiul din Ucraina se va încheia în termenii Rusiei, nu ai Washingtonului.
Ucraina va fi neutră sau va fi distrusă. Acestea sunt singurele două opțiuni.
Dacă Trump crede că Putin va permite ca vestul Ucrainei să continue să fie înarmat până în dinți de Occident și să servească drept avanpost american ostil la granița Rusiei, va avea o surpriză.
Deși această răsturnare de politică a lui Biden a fost uimitoare, ea nu a fost cu totul neașteptată. În august, ucrainenii au lansat o ofensivă în zona Kursk, unde au dat foc la sate, au jefuit case și au capturat o bucată bună de teritoriu.
O vreme, a părut că forțele ucrainene sunt de neoprit, distrugeau tot ce le ieșea în cale. Dar, trei luni mai târziu, armata ucraineană a fost încercuită și a suferit pierderi mari. Este doar o chestiune de timp până vor fi lichidați sau înfrânți, motiv pentru care – potrivit New York Times— Biden a aprobat folosirea de arme cu rază lungă de acțiune:
„Dacă asaltul rușilor asupra forțelor ucrainene de la Kursk reușește”, spune Times,„Kievul ar putea să rămână fără aproape nicio bucată de teritoriu pe care s-o ofere Moscovei la schimb.”
În același articol, autorul adaugă că Biden „s-a lăsat... convins de îngrijorarea că forțele de asalt rusești vor putea copleși trupele ucrainene de la Kursk, dacă acestea nu sunt lăsate să se apere cu rachete cu raze lungă de acțiune”. (NY Times)
Pe scurt, viitorul acestei forțe de asalt (care a atacat neînțelept Rusia în august) a fost un factor major în decizia lui Biden de a permite folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune.
Dar pare extraordinar de absurd ca cineva să-și închipuie că Putin ar negocia ca să ia înapoi teritorii rusești, ori că și-ar stopa ofensiva din cauza câtorva rachete care lovesc în Rusia.
Acest lucru pur și simplu nu se va întâmpla. Putin nu a vrut acest război și a făcut tot ce i-a stat în puteri să îl evite, dar, acum, că Rusia este implicată în el, va face tot ce este omenește posibil să-l câștige. Așa cum spuneam, ATACMS nu vor schimba cu nimic rezultatul războiului.
Ar mai fi de spus că nimic, niciun sistem de rachete, nicio forță aeriană, nicio armată nu e capabilă să bată Rusia în propria ei curte.
Asta ar fi trebuit să fie evident de la bun început, dar, desigur, criticii războiului au fost interziși la toate programele de știri, care au devenit loc de perindat pentru tot soiul de generali ieșiți la pensie, neoconi reciclați și alți belicoși fanteziști.
Chiar și azi, acești războinici de sufragerie cred că trebuie să intensificăm conflictul, să-i „dăm o lecție lui Putin” și să restaurăm imaginea cam șifonată a Imperiului.
Realitatea este, însă, că o implicare directă a NATO nu va face nicio diferență în ce privește rezultatul final, pentru că Rusia are, în acest moment, peste un milion de soldați cu experiență într-un război de mare intensitate, o bază industrială antrenată în producția de arme, bombe și muniții și o alianță strategică solidă cu cea mai mare putere economică din lume, China, care va veni cu siguranță în ajutorul Rusiei, dacă se ajunge acolo.
Schryver:
„Continui să cred că SUA/NATO nu vor putea câștiga niciodată și nu vor lupta niciodată un război împotriva Rusiei în Europa de Est – cu excepția cazului în care cultul morții #EmpireAtAllCosts preia cumva frâiele puterii, în care caz, va deveni cea mai mare catastrofă din istoria militară a SUA și, foarte probabil, va rezulta într-un război nuclear care va distruge civilizația.
„Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai interesante aspecte ale nivelului fără precedent de propagandă care înconjoară ca o pedea de fum războiul din Ucraina este afirmația, repetată întruna, de la bun început, că forțele armate rusești ar fi inepte strategic, tactic și logistic...
„Trecem peste numeroasele rapoarte venite de la mercenarii occidentali și de la voluntarii din legiunea străină care au reușit să scape și s-au întors în țările lor după un „tur al datoriei” foarte scurt și foarte terifiant în Ucraina, care relatează, toți, aceleași lucruri.
„Toți spun că s-au confruntat pentru prima dată în cariera lor militară cu o capacitate armată copleșitoare, au avertizat sumbru pe oricine se mai gândește să plece în „safari” la omorât ruși că „nu există comparație cu Irakul” și spun că se simt foarte norocoși că au scăpat cu viață – adesea înainte să apuce să tragă măcar un foc sau să vadă vreun soldat rus.
„Trecem și peste faptul că, printre soldații ruși care luptă în Ucraina, există foarte puțini recruți, iar în sursele media rusești independente apar foarte puțin rapoarte, dacă apare vrunul, despre batalioane rusești care să fie demoralizate sau prost aprovizionate, în oricare teatru de operațiuni.
„Dimpotrivă, toate indiciile pe care le-am văzut sunt că moralul rușilor este foarte ridicat, atât printre soldații care luptă pe front, cât și în rândurile populației de acasă...
„După acesta prefață, să revenim la întrebarea principală: ar putea NATO să lupte și să câștige un război împotriva rușilor pe acest front?
„Răspunsul meu este un NU răsunător, pentru trei motive separate, dar la fel de dirimante.
„1– Există zero probe convingătoare că soldații, armele, instrucția, logistica și comanda NATO sunt superioare celor rusești.
„2– NICIODATĂ nu se vor putea asambla, echipa și aproviziona suficiente trupe NATO cât să învingă Rusia în propria curte.
„3– Simpla tentativă de a concentra suficiente forțe americane în regiune pentru a ataca Rusia ar rezulta, foarte probabil, în dezintegrarea Imperiului american global și a rețelei lui masive de baze militare – accelerând, în acest mod, tranziția deja în derulare către o lume multipolară.
„… dacă NATO ar fi trebuit să meargă azi la război împotriva Rusiei, și toate trupele și toate echipamentele sale s-ar teleporta magic pe front, tot n-ar putea face față unui conflict de mare intensitate mai mult de circa o lună, așa cum demonstrează foarte convingător o analiză.
„Discipolii zeloși ai indiscutabilei supremații militare americane vor răspunde, cu siguranță: «Numai forța aeriană americană, copleșitoare, va devasta capacitățile militare rusești în câteva zile; maxim două săptămâni».
„Poate războinicii de Hollywood cred asemenea aberații, dar sunt convins că prea puțini de la Pentagon întrețin asemenea iluzii .
„Dimpotrivă, ei înțeleg perfect de bine că aviația rusească, cea mai bună în clasa ei, ar zdrobi orice tentativă de lovituri aeriene din partea SUA/NATO. Ar fi un masacru îngrozitor, cu rezultatul că, după primele 48 de ore, niște capete mai luminate vor cere încetare imediată a ostilităților.
„Și nu doar asta, dar chiar și niște tentative de lovituri aeriene NATO asupra Rusiei, fie și eșuate catastrofal, ar duce la o serie de contraatacuri masive asupra bazelor militare și navelor de război NATO, la distanțe nemaivăzute în războaiele anterioare. Ar fi o situație în care nicio limită nu s-ar mai respecta.
„Zone de lansare ca Polonia și România ar fi lovite primele și cel mai dur, dar este foarte posibil ca loviturile să se extindă în întreaga Europă și în Mediterana. Rachetele și submarinele rusești ar scufunda câteva nave în doar câteva ore și, aproape sigur, un portavion american.
„Acesta este, desigur, un scenariu de coșmar, care nu este deloc de neconceput că ar duce la război nuclear.
„O ultimă observație cu privire la întreaga idee a unui război SUA/NATO împotriva Rusiei:
„Oamenii uită să ia în calcul faptul că forțele militare americane sunt împrăștiate peste tot în lume, la peste 750 de baze străine de diverse mărimi și importanțe strategice. Altfel spus, cei mai mulți ignoră faptul că forțele armate americane sunt foarte diluate, iar singurul mod posibil de a concentra o forță suficient de mare ca să se lupte cu Rusia ar însemna, literalmente, evacuarea tuturor bazelor militare americane importante de pe planetă.
„Japonia, Coreea, Guam, Siria, Turcia, multiple națiuni africane, etc. Un imens gol de putere se va crea în jurul lumii și asta va fi o ispită irezistibilă pentru „puterile ostile”, care nu se vor putea abține să nu-l exploateze.
„Asta ar însemna sfârșitul Imperiului global american și al hegemoniei americane.”(Will Schryver, Substack)
Așa că, dacă așteptați sfârșitul hegemoniei americane, nu o mai faceți. A venit deja.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu